Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1
(1) Scopul prezentei ordonante il constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea si aplicarea politicii nationale de eficienta energetica.
(2) Prezenta ordonanta se aplica furnizorilor de servicii energetice, prin care se realizeaza masuri de imbunatatire a eficientei energetice, distribuitorilor de energie, operatorilor sistemului de distributie si societatilor de vanzare cu amanuntul a energiei, consumatorilor finali, precum si fortelor armate, cu exceptia materialelor utilizate exclusiv in scop militar. Pentru fortele armate prevederile prezentei ordonante se aplica numai in masura in care aceasta nu determina niciun conflict care sa aiba aceeasi natura si scop principal ca si activitatile fortelor armate, exceptie facand materialele utilizate exclusiv in scop militar.
(3) Politica nationala de eficienta energetica este parte integranta a politicii energetice a statului si urmareste:
a) eliminarea barierelor in calea promovarii eficientei energetice si a promovarii utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
b) promovarea mecanismelor de eficienta energetica si a instrumentelor financiare pentru economii de energie;
c) educarea si constientizarea consumatorilor finali asupra importantei si beneficiilor aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
d) cooperarea dintre consumatorii finali, producatorii, furnizorii, distribuitorii de energie si autoritatile publice in vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica nationala de eficienta energetica;
e) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul utilizarii eficiente a energiei si a surselor regenerabile de energie.
(4) Politica nationala de eficienta energetica defineste obiectivele privind imbunatatirea eficientei energetice, tintele indicative de economisire a energiei, precum si masurile de imbunatatire a eficientei energetice aferente in toate sectoarele economiei nationale, cu referiri speciale la:
a) introducerea tehnologiilor cu eficienta energetica ridicata, a sistemelor moderne de masura si control, precum si a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continua a eficientei energetice si previzionarea consumurilor energetice;
b) promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
c) reducerea impactului asupra mediului al activitatilor de producere, transport, distributie si consum al tuturor formelor de energie;
d) aplicarea principiilor moderne de management energetic;
e) instituirea de obligatii pentru consumatorii finali de energie, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie a energiei si societatile de vanzare cu amanuntul a energiei;
f) acordarea de stimulente financiare si fiscale;
g) dezvoltarea pietei pentru serviciile energetice.

Art. 2
In sensul prezentei ordonante, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) audit energetic – procedura sistematica de obtinere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei cladiri sau al unui grup de cladiri, al unei activitati si/sau instalatii industriale sau al serviciilor private ori publice, de identificare si cuantificare a oportunitatilor rentabile pentru realizarea unor economii de energie si de raportare a rezultatelor;
b) auditor energetic – persoana fizica sau juridica atestata/autorizata, in conditiile legii, care are dreptul sa realizeze auditul energetic prevazut la lit. a). Auditorii energetici persoane fizice isi desfasoara activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajati ai unor persoane juridice, conform legislatiei in vigoare;
c) certificate albe – certificatele emise de organisme de certificare independente care confirma declaratiile actorilor pietei, conform carora economiile de energie sunt o consecinta a masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
d) societate de servicii energetice (SSE) – persoana juridica sau fizica autorizata, care presteaza servicii energetice si/sau alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice in cadrul instalatiei sau incintei consumatorului si care, ca urmare a prestarii acestor servicii si/sau masuri, accepta un grad de risc financiar. Plata pentru serviciile prestate este bazata, integral sau partial, pe imbunatatirea eficientei energetice si pe indeplinirea altor criterii de performanta convenite de parti;
e) conservarea energiei – totalitatea activitatilor orientate spre utilizarea eficienta a resurselor energetice in procesul de extragere, producere, prelucrare, depozitare, transport, distributie si consum al acestora, precum si spre atragerea in circuitul economic a resurselor regenerabile de energie; conservarea energiei include 3 componente esentiale: utilizarea eficienta a energiei, cresterea eficientei energetice si inlocuirea combustibililor deficitari;
f) consumator final – persoana fizica sau juridica care cumpara energie exclusiv pentru consumul propriu;
g) contract de performanta energetica – acord contractual intre beneficiar si furnizorul unei masuri care are ca scop imbunatatirea eficientei energetice, in mod normal SSE, in care investitia necesara realizarii masurii trebuie sa fie platita proportional cu nivelul de imbunatatire a eficientei energetice prevazut in contract;
h) distribuitor de energie – persoana fizica sau juridica autorizata responsabila cu transportul energiei in vederea livrarii acesteia la consumatorii finali si la statiile de distributie care vand energie consumatorilor finali. Aceasta definitie exclude operatorii sistemului de distributie a energiei electrice si a gazelor naturale prevazuti la lit. s);
i) distribuitor mic, operator mic al sistemului de distributie a energiei si societate mica de vanzare cu amanuntul a energiei – persoana juridica sau fizica autorizata care distribuie sau vinde energie consumatorilor finali si care distribuie sau vinde mai putin decat echivalentul a 75 de GWh energie anual sau care are mai putin de 10 angajati sau a carei cifra de afaceri anuala si/sau bilant anual nu depaseste 2.000.000 euro;
j) economii de energie – cantitatea de energie economisita, determinata prin masurarea si/sau estimarea consumului inainte si dupa aplicarea uneia ori mai multor masuri de imbunatatire a eficientei energetice, asigurand in acelasi timp normalizarea conditiilor externe care afecteaza consumul de energie;
k) eficienta energetica – raportul dintre valoarea rezultatului performant obtinut, constand in servicii, marfuri sau energia rezultata, si valoarea energiei utilizate in acest scop;
l) energie – toate formele de energie disponibile pe piata, inclusiv energia electrica, energia termica, gazele naturale, inclusiv gazul natural lichefiat, gazul petrolier lichefiat, orice combustibil destinat incalzirii si racirii, carbune si lignit, turba, carburanti, mai putin carburantii pentru aviatie si combustibilii pentru navigatie maritima, si biomasa, definita conform Directivei 2001/77/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricitatii produse din sursele de energie regenerabile de pe piata interna a electricitatii;
m) finantare de catre terti – acord contractual care implica, suplimentar fata de furnizorul de energie si beneficiar, un tert care furnizeaza capital pentru masura respectiva. Valoarea financiara a economiei de energie generata de imbunatatirea eficientei energetice determina plata tertului. Acest tert poate sau nu sa fie o SSE;
n) instrumente financiare pentru economii de energie – orice instrument financiar, precum fonduri, subventii, reduceri de taxe, imprumuturi, finantare de catre terti, contracte de performanta energetica, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare si alte contracte de aceeasi natura, care sunt facute disponibile pe piata de catre institutiile publice sau organismele private pentru a acoperi partial sau integral costul initial al masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
o) imbunatatirea eficientei energetice – cresterea eficientei energetice la consumatorii finali ca rezultat al schimbarilor tehnologice, comportamentale si/sau economice;
p) management energetic – ansamblul activitatilor de organizare, conducere si de gestionare a proceselor energetice ale unui consumator;
q) manager energetic – persoana fizica sau juridica prestatoare de servicii energetice atestata, al carei obiect de activitate este organizarea, conducerea si gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;
r) masuri de imbunatatire a eficientei energetice – orice actiune care, in mod normal, conduce la o imbunatatire a eficientei energetice verificabila si care poate fi masurata sau estimata;
s) mecanisme de eficienta energetica – instrumente generale utilizate de Guvern sau de organisme guvernamentale pentru a crea un cadru adecvat ori stimulente pentru actorii pietei in vederea furnizarii si achizitionarii de servicii energetice si alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice;
s) operator al sistemului de distributie – persoana fizica sau juridica responsabila de exploatarea, asigurarea intretinerii si, in cazul in care este necesar, dezvoltarea sistemului de distributie a energiei electrice sau a gazelor naturale intr-o anumita zona si, dupa caz, a interconexiunilor acestuia cu alte sisteme, precum si de asigurarea capacitatii sistemului de a raspunde cererilor rezonabile de distributie a energiei electrice sau a gazelor naturale pe termen lung;
t) programe de imbunatatire a eficientei energetice – activitati care se concentreaza pe grupuri de consumatori finali si care, in mod normal, conduc la o imbunatatire a eficientei energetice verificabila, masurabila sau estimabila;
t) serviciu energetic – activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obtinut dintr-o combinatie de energie cu o tehnologie si/sau o actiune eficienta din punct de vedere energetic, care poate include activitatile de exploatare, intretinere si control necesare pentru prestarea serviciului care este furnizat pe baza contractuala si care, in conditii normale, conduce la o imbunatatire a eficientei energetice si/sau a economiilor de energie primara verificabila si care poate fi masurata sau estimata;
u) societate de vanzare cu amanuntul a energiei – persoana fizica si juridica care vinde energie consumatorilor finali;
v) surse regenerabile de energie – conform definitiei prevazute in Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European si a Consiliului.

Capitolul II – Masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice si obligatii pentru consumatorii finali de energie

Art. 3
(1) In scopul realizarii politicii nationale de eficienta energetica, operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligatia:
a) sa efectueze anual un audit energetic elaborat de o persoana fizica sau juridica autorizata de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, in conditiile legii, si care sta la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
b) sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice care includ masuri pe termen scurt, mediu si lung;
c) sa numeasca un manager energetic, atestat de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, conform legislatiei in vigoare, sau sa incheie un contract de management energetic cu o persoana fizica/juridica prestatoare de servicii energetice, acreditata in conditiile prezentei ordonante.
(2) In cazul consumatorilor de energie care detin subunitati consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare), amplasate in mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin functionalitate sau retele energetice, fiecare subunitate situata intr-un punct geografic diferit de al celorlalte subunitati este considerata din punctul de vedere al obligatiilor ce ii revin ca unitate independenta. Acestor unitati independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1).

Art. 4
Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie cuprinsa intre 200 si 1.000 tone echivalent petrol pe an sunt obligati sa intocmeasca la fiecare 2 ani un audit energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei in conditiile prezentei ordonante, care sa stea la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice.

Art. 5
(1) Consumatorii finali dezvolta si pun in aplicare masurile de imbunatatire a eficientei energetice definite la art. 2 lit. r).
(2) Consumatorii finali de energie, persoane juridice, prevazuti la art. 3 si 4, sunt obligati sa dispuna de un sistem de masura, evidenta si monitorizare a consumurilor energetice si sa puna la dispozitia Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, la cerere, informatii privind consumurile energetice si indicatorii de eficienta energetica.

Art. 6
Administratorii cladirilor aflate in proprietate publica au obligatia sa ia masuri pentru:
a) utilizarea eficienta a sistemului de incalzire si climatizare;
b) utilizarea aparatelor de masura si reglare a consumului de energie.

Art. 7
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa ia masuri de imbunatatire a eficientei energetice, prin promovarea cu precadere a masurilor care genereaza cele mai mari economii de energie in cel mai scurt interval de timp. Aceste masuri sunt comunicate consumatorilor si/sau operatorilor economici, dupa caz.
(2) Lista indicativa a masurilor de imbunatatire a eficientei energetice prevazute la alin. (1) si la art. 5 alin. (1) este cuprinsa in anexa nr. 1.
(3) Autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au obligatia sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice, in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe termen lung (3-6 ani), vizand un program de investitii pentru care se vor intocmi studiile de fezabilitate.
(4) Fara a aduce atingere legislatiei nationale si comunitare in domeniul achizitiilor publice, autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia de a aplica cel putin doua masuri din lista masurilor care vizeaza promovarea eficientei energetice prin achizitii publice, prevazute in anexa nr. 2.

Art. 8
(1) Societatile comerciale, precum si unitatile administratiei publice locale si centrale, care detin mai mult de 25 de autovehicule, au obligatia sa dezvolte programe de monitorizare si gestiune a consumului de carburanti pentru grupul de vehicule detinut.
(2) In cazul entitatilor prevazute la alin. (1), care detin subunitati (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare) amplasate in mai multe puncte geografice, fiecare subunitate situata intr-un punct geografic diferit de al celorlalte subunitati este considerata din punctul de vedere al obligatiilor ce ii revin ca unitate independenta daca detine mai mult de 25 de autovehicule, fiindu-i aplicabile prevederile alin. (1).

Capitolul III – Obligatiile distribuitorilor de energie, operatorilor sistemului de distributie a energie si societatilor de vanzare cu amanuntul a energiei

Art. 9
(1) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie a energiei si/sau societatile de vanzare cu amanuntul a energiei iau masuri pentru eficientizarea consumului propriu de energie si trebuie:
a) sa nu intreprinda nicio activitate care ar putea afecta cererea si furnizarea de servicii energetice si alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice sau care ar putea impiedica dezvoltarea pietelor de servicii energetice si alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice;
b) sa furnizeze la cerere, insa cel mult o data pe an, informatii statistice agregate despre consumatorii lor finali catre Observatorul Energetic National. Structura informatiilor statistice se stabileste in cadrul normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonante;
c) sa puna in aplicare in conditiile prezentei ordonante, direct si/sau indirect, prin alti furnizori de servicii energetice sau de masuri de imbunatatire a eficientei energetice, urmatoarele:
(i) sa ofere servicii energetice la preturi competitive consumatorilor finali si sa promoveze aceste servicii sau;
(ii) sa furnizeze catre consumatorii finali audituri energetice la preturi competitive, desfasurate in mod independent, si/sau masuri de imbunatatire a eficientei energetice si sa promoveze aceste audituri si masuri, in conformitate cu art. 22 alin. (1) lit. (a) si art. 16 alin. (1);
(iii) sa asigure contributia la fondurile si mecanismele de finantare prevazute la art. 22 alin. (1) lit. b) si/sau;
(iv) sa participe la acorduri voluntare propuse de Guvern.
(2) Nivelul minim al contributiilor prevazute la alin. (1) lit. c) pct. (iii) corespunde costurilor estimate ale furnizarii oricareia dintre activitatile mentionate la alin. (1) si se stabilesc de comun acord cu Agentia Romana pentru Conservarea Energiei si cu alte autoritati ale administratiei publice centrale, dupa caz.
(3) Acordurile voluntare prevazute la alin. (1) lit. c) pct. (iv) includ obiective clare, precum si cerinte de monitorizare si raportare legate de procedurile care pot determina revizuirea masurilor si/sau suplimentarea acestora, atunci cand obiectivele nu sunt realizate sau cand exista posibilitatea de a nu fi realizate. In vederea asigurarii transparentei, acordurile voluntare se pun la dispozitia publicului si se publica anterior aplicarii, in masura in care clauzele de confidentialitate permit acest lucru, pentru a se primi comentarii de la partile interesate.
(4) Obligatiile prevazute la alin. (1) si (2) se aplica operatorilor sistemului de distributie fara a se aduce atingere prevederilor referitoare la separarea contabila, prevazute de art. 17 alin. (2) lit. b) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si de art. 17 lit. a) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica fara a se aduce atingere derogarilor sau exceptarilor acordate conform Legii nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) In masura in care este posibil din punct de vedere tehnic si din punct de vedere financiar, proportional cu economiile potentiale de energie, consumatorii finali de energie electrica, de gaze naturale, de servicii de incalzire si/sau racire si de apa calda menajera urbana trebuie sa fie dotati cu contoare individuale achizitionate la preturi competitive si care sa reflecte cu suficienta precizie consumul de energie.
(7) In cazul in care se inlocuieste un contor existent cu unul nou, se pun intotdeauna la dispozitie contoare achizitionate prin proceduri concurentiale, care trebuie sa aiba o clasa de precizie mai buna, cu exceptia cazului in care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil in raport cu economiile potentiale estimate pe termen lung. Atunci cand se branseaza o cladire sau atunci cand o cladire este supusa unor renovari majore, in conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, se monteaza intotdeauna contoare individuale, achizitionate prin proceduri concurentiale.
(8) Factura transmisa consumatorilor finali are la baza consumul efectiv de energie si se prezinta in termeni clari si usor de inteles.
(9) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie si societatile de vanzare cu amanuntul a energiei pun la dispozitia consumatorilor finali, intr-o forma clara si usor de inteles, prin intermediul facturilor, al contractelor si/sau al chitantelor emise la statiile de distributie, urmatoarele informatii:
a) preturile reale curente si consumul efectiv de energie;
b) comparatii intre consumul curent de energie al consumatorului final si consumul pe aceeasi perioada a anului anterior, preferabil sub forma grafica;
c) ori de cate ori este posibil si util, comparatii cu un utilizator mediu de energie normalizat sau etalonat, din aceeasi categorie de consum;
d) informatii de contact pentru organizatiile consumatorilor, autoritatile/agentiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri web, de unde se pot obtine informatii privind masurile disponibile de imbunatatire a energiei, profiluri comparative ale utilizatorilor finali si/sau specificatii tehnice obiective pentru echipamentul de utilizare a energiei.
(10) Prevederile alin. (1) lit. b), lit. c) pct. (i) si ale alin. (6) nu se aplica consumatorilor finali implicati in categoriile de activitati prevazute in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.

Capitolul IV – Programe de imbunatatire a eficientei energetice si promovare a utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie

Art. 10
Programele de imbunatatire a eficientei energetice mentionate la art. 3 alin. (1) lit. b) si la art. 7 alin. (3) se transmit Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei prin intermediul filialelor sale teritoriale.

Art. 11
Programele de imbunatatire a eficientei energetice includ, dupa caz, actiuni in urmatoarele directii principale:
a) promovarea utilizarii celor mai eficiente tehnologii energetice care sa fie viabile din punct de vedere economic si nepoluante;
b) incurajarea finantarii investitiilor in domeniul eficientei energetice prin participarea statului sau a sectorului privat;
c) promovarea cogenerarii de inalta eficienta si a masurilor necesare pentru cresterea eficientei sistemelor de producere, de transport si de distributie a energie termice la consumatori;
d) promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie la consumatorii finali;
e) infiintarea de compartimente specializate in domeniul eficientei energetice la nivelurile corespunzatoare, care sa aiba personal capabil sa elaboreze, sa implementeze si sa monitorizeze programe de eficienta energetica;
f) reducerea impactului asupra mediului.

Capitolul V – Atributii si raspunderi

Art. 12
Agentia Romana pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate al administratiei publice centrale care participa la elaborarea politicii de eficienta energetica, fiind institutia responsabila la nivel national cu implementarea si monitorizarea acesteia, avand personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Economiei si Finantelor. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei se asigura din venituri proprii si din alocatii acordate de la bugetul de stat.

Art. 13
Organizarea si functionarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei se aproba prin hotarare a Guvernului, avandu-se in vedere urmatoarele atributii si responsabilitati principale:
a) participarea la elaborarea politicii nationale de eficienta energetica a energiei, la solicitarea Ministerului Economiei si Finantelor;
b) monitorizarea programelor de imbunatatire a eficientei energetice si a economiilor de energie care rezulta in urma prestarii serviciilor energetice si a altor masuri de imbunatatire a eficientei energetice si raportarea rezultatelor catre Ministerul Economiei si Finantelor;
c) cooperarea cu institutiile si organismele interne si internationale in vederea utilizarii eficiente a energiei si reducerii impactului negativ asupra mediului;
d) participarea la elaborarea de norme si reglementari tehnice in scopul cresterii eficientei energetice in toate domeniile de activitate;
e) asigurarea supravegherii pietei de echipamente si aparate pentru care exista reglementari specifice privind eficienta energetica;
f) elaborarea, coordonarea de programe de pregatire in materie de imbunatatire a eficientei energetice si de utilizare de catre consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, autorizarea auditorilor energetici si atestarea managerilor energetici;
g) punerea la dispozitia furnizorilor de servicii energetice si de masuri de imbunatatire a eficientei energetice a unor sisteme de calificare si acreditare care vor fi implementate dupa caz, in mod justificat, in functie de necesitati;
h) evaluarea tehnica, avizarea si monitorizarea proiectelor de investitii in domeniul eficientei energetice, pentru care se cere finantare de la bugetul de stat si din alte surse interne si externe la dispozitia Guvernului;
i) elaborarea sintezei programelor de eficienta energetica prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) si la art. 7 alin. (3);
j) cooperarea cu institutiile abilitate la realizarea unor scenarii pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia raportului cerere-oferta de energie si a calculului indicatorilor de eficienta energetica la nivel national;
k) acordarea de consultanta gratuita in elaborarea si aplicarea proiectelor de crestere a eficientei energetice si in elaborarea programelor de imbunatatire a eficientei energetice prevazute la art. 7 alin. (3);
l) promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie la consumatori, prin actiuni complementare reglementarii pietei de energie;
m) elaborarea, inclusiv prin cofinantarea de la bugetul de stat sau din surse proprii, a unor studii pentru fundamentarea programelor nationale de eficienta energetica si participarea la proiecte declarate eligibile, in cadrul programelor de eficienta energetica si energii regenerabile, initiate de organisme internationale;
n) fundamentarea, cu sprijinul Observatorului Energetic National, a tintelor indicative de economisire a energiei si a masurilor de realizare a acestora, precum si transmiterea acestora catre Ministerul Economiei si Finantelor in vederea supunerii lor spre aprobare Guvernului;
o) monitorizarea acordurilor voluntare prevazute la art. 9 alin. (1) lit. c) pct. (iv);
p) elaborarea impreuna cu Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice si publicarea liniilor directoare privind eficienta energetica si economiile de energie ca posibile criterii de evaluare a ofertelor la procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice, in vederea facilitarii punerii in aplicare a masurilor prevazute la art. 7 alin. (4);
q) fundamentarea planurilor nationale in domeniul eficientei energetice si transmiterea acestora catre Ministerul Economiei si Finantelor in vederea supunerii lor spre aprobare Guvernului;
r) elaborarea de programe de eficienta energetica asociate cu un mecanism de acordare de sprijin financiar de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale pentru imbunatatirea eficientei energetice.

Art. 14
Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor coordoneaza din punct de vedere tehnic actiunile privind cresterea performantei energetice a cladirilor, prin:
a) elaborarea de reglementari tehnice specifice, in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare;
b) atestarea auditorilor energetici pentru cladiri;
c) monitorizarea performantei energetice a cladirilor si constituirea bancilor de date specifice, prin Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti, nu Budapesta, unitate aflata in coordonarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. Monitorizarea cuprinde centralizarea si prelucrarea datelor/informatiilor furnizate de catre auditorii energetici pentru cladiri, prin certificatele de performanta energetica, respectiv de catre autoritatile administratiei publice locale, prin autorizatiile de construire emise. In vederea fundamentarii planurilor nationale in domeniul eficientei energetice, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti, nu Budapesta transmite, la solicitarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, datele pe care le detine.

Art. 15
(1) Agentia Romana pentru Conservarea Energiei si Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor intocmesc modele de contract pentru instrumentele financiare.
(2) Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice impreuna cu Agentia Romana pentru Conservarea Energiei coopereaza cu Comisia Europeana in privinta schimbului celor mai bune practici pentru achizitii publice din domeniul eficientei energetice si asigura diseminarea acestora la nivel national.

Art. 16
(1) Agentia Romana pentru Conservarea Energiei si Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor asigura disponibilitatea unor sisteme de audit energetic eficiente, realizate in mod independent, care sa identifice masuri potentiale de imbunatatire a eficientei energetice si care sa fie disponibile pentru toti consumatorii finali, inclusiv pentru consumatorii casnici, consumatorii comerciali mici si consumatorii industriali mari si mici.
(2) Consumatorii finali cu un consum mai mic de 200 tep/an sau consumatorii la care realizarea de audituri conduce la costuri disproportionat de ridicate comparativ cu economia de energie beneficiaza de audituri energetice prin alte instrumente simplificate, cum ar fi chestionare si programe informatice transmise pe suport electronic puse la dispozitie de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei sau de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, dupa caz.

Art. 17
Auditurile care rezulta din acordurile voluntare se considera ca indeplinesc cerintele prevazute la art. 16.

Art. 18
Certificarea in conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 372/2005 se considera ca fiind echivalenta cu un audit energetic care indeplineste cerintele prevazute la art. 16 si in anexa nr. 2 lit. e).

Art. 19
(1) Agentia Romana pentru Conservarea Energiei este condusa de un presedinte numit prin ordin al ministrului economiei si finantelor. Presedintele este asimilat din punctul de vedere al salarizarii cu functia de secretar de stat.
(2) Presedintele isi exercita activitatea in baza unui mandat definit pe o perioada de 5 ani. In vederea implementarii politicii nationale de eficienta energetica in diferite sectoare de activitate, presedintele este sprijinit in desfasurarea activitatii de un comitet de coordonare cu rol consultativ in implementarea politicii de eficienta energetica in diferite sectoare de activitate.
(3) Comitetul de coordonare este format din reprezentanti ai ministerelor de resort care dezvolta masuri de imbunatatire a eficientei energetice conform art. 7 alin. (1). Regulamentul de organizare si functionare al Comitetului de coordonare este aprobat prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante.
(4) Personalul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei poate fi format atat din personal bugetar contractual, cat si din functionari publici si se salarizeaza potrivit cadrului legal aplicabil fiecarei categorii de personal.
(5) In conformitate cu legislatia in vigoare, cote de 25% din cuantumul amenzilor aplicate si al veniturilor extrabugetare ale Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei se constituie ca surse proprii de venit pentru realizarea campaniilor de informare pentru promovarea masurilor de imbunatatire a eficientei energetice si a utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, precum si pentru stimularea personalului agentiei.

Art. 20
(1) Agentia Romana pentru Conservarea Energiei are dreptul de a solicita informatii si documente privind utilizarea si gestionarea energiei si a resurselor energetice atat de la consumatorii finali de energie, persoane fizice si juridice, precum si de la distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie a energiei si societatile de vanzare cu amanuntul a energiei.
(2) Personalul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei are dreptul de acces, in conditiile legii, la instalatiile de masurare a energiei electrice, a gazelor naturale, a energiei termice si a consumurilor de apa calda si rece ale operatorilor economici.
(3) Personalul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei are obligatia de a pastra, conform legii, confidentialitatea privind datele economice si consumurile specifice ale operatorilor economici unde dezvolta sau monitorizeaza implementarea de masuri de eficienta energetica.

Art. 21
(1) Ministerul Economiei si Finantelor transmite Comisiei Europene planurile nationale in domeniul eficientei energetice prevazute la art. 13 lit. q).
(2) Planurile nationale in domeniul eficientei energetice se actualizeaza ori de cate ori este necesar, pe baza informatiilor furnizate de sinteza programelor de eficienta energetica.

Capitolul VI – Stimulente financiare si fiscale pentru imbunatatirea eficientei energetice si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie

Art. 22
(1) Pentru imbunatatirea eficientei energetice pot fi utilizate urmatoarele instrumente si mecanisme de finantare:
a) modele de contracte pentru instrumente financiare care sunt facute disponibile cumparatorilor existenti si potentiali de servicii energetice si de alte masuri destinate imbunatatirii eficientei energetice in sectorul public si privat;
b) sistemul de premiere finantat de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei de la bugetul propriu si/sau din surse atrase, pentru rezultate exceptionale in domeniul cercetarii aplicative in materie de eficienta energetica si surse regenerabile de energie;
c) alocarea de fonduri pentru subventionarea furnizarii programelor si masurilor de imbunatatire a eficientei energetice si pentru promovarea unei piete pentru masurile de imbunatatire a eficientei energetice. Aceste masuri includ promovarea auditarii energetice, a instrumentelor financiare pentru economiile de energie si, dupa caz, imbunatatirea contorizarii si furnizarea de facturi detaliate.
(2) Alocatiile bugetare prevazute la alin. (1) lit. c) pot fi distribuite prin intermediul unuia sau mai multor fonduri specializate, care vizeaza sectoarele de utilizare finala in care costurile tranzactiilor si riscurile sunt mai mari si care pot fi folosite pentru subventii, imprumuturi, garantii financiare si/sau alte tipuri de finantare care garanteaza rezultate.
(3) Fondurile prevazute la alin. (2) sunt deschise tuturor furnizorilor de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici independenti, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie, societatile de vanzare cu amanuntul a energiei si instalatorii. Fondurile pot fi deschise tuturor consumatorilor finali. Aceste fonduri nu sunt in concurenta cu masurile de imbunatatire a eficientei energetice finantate in conditii comerciale.
(4) Stabilirea fondurilor prevazute la alin. (2) si activitatile pe care le implica operationalizarea acestora se realizeaza cu respectarea legislatiei in vigoare privind ajutorul de stat si/sau achizitiile publice, dupa caz.

Art. 23
(1) La propunerea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, prin hotarari ale Guvernului, se aproba acordarea de stimulente fiscale destinate cresterii eficientei energetice si a ponderii resurselor regenerabile de energie la consumatorii finali. Aceste stimulente vizeaza atat dezvoltarea unei piete de servicii energetice si echipamente eficiente energetic, cat si promovarea productiei unor astfel de echipamente.
(2) Acordarea stimulentelor fiscale prevazute la alin. (1) se face cu respectarea legislatiei in vigoare in materie de ajutor de stat.

Art. 24
(1) Este interzisa promovarea de sisteme tarifare care conduc la cresterea volumelor de energie transportate/distribuite, daca acestea nu reflecta costuri justificate efectuate intr-o maniera prudenta de catre operatori. In conformitate cu art. 18 alin. (2) din Legea nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu art. 73 din Legea nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatea de reglementare impune obligatii de serviciu public legate de eficienta energetica a intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in sectorul energiei electrice, respectiv in sectorul gazelor naturale.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pot fi promovate sisteme tarifare cu scop social, dar numai in masura in care acestea nu afecteaza concurenta pe piata, nu conduc la scaderea eficientei energetice si nu sunt disproportionate in raport cu obiectivul social.

Capitolul VII – Sanctiuni

Art. 25
(1) Constituie contraventii nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a), b) si c), art. 4-8 si ale art. 9 alin. (1).
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei la 15.000 lei si se aplica operatorului economic.

Art. 26
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organul de control care este persoana imputernicita de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei.

Art. 27
Prevederile art. 25 referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Capitolul VIII – Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 28
In termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei ordonante, Ministerul Economiei si Finantelor, la propunerea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia.

Art. 29
Ministerul Economiei si Finantelor comunica Comisiei Europene principalele dispozitii de drept intern pe care le adopta in domeniul reglementat prin prezenta ordonanta.

Art. 30
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 954 din 27 noiembrie 2006, si Ordonanta Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 41 din 31 ianuarie 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 325/2002.
(2) Pana la intrarea in vigoare a normelor metodologice prevazute la art. 28, se aplica in mod corespunzator dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 1.259/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2007.

Art. 31
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta ordonanta.
*
Prezenta ordonanta transpune prevederile Directivei 2006/32/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienta energetica la utilizatorii finali si serviciile energetice si de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 114 din 27 aprilie 2007.

Anexa nr. 1 – LISTA indicativa cu exemple de masuri eligibile pentru imbunatatirea eficientei energetice

Prezenta anexa exemplifica domenii in care programele si masurile ce vizeaza imbunatatirea eficientei energetice pot fi dezvoltate si puse in aplicare in cadrul politicii de eficienta energetica.
Pentru a fi luate in considerare, aceste masuri de imbunatatire a eficientei energetice trebuie sa duca la economii de energie care pot fi clar masurate si verificate sau estimate.
Lista de mai jos nu este exhaustiva, ci numai orientativa.
Exemple de masuri eligibile de imbunatatire a eficientei energetice:
Sectorul rezidential si cel tertiar:
a) incalzire si racire (de exemplu, pompe de caldura, cazane eficiente noi, cu randamente mari, instalarea/modernizarea eficienta a sistemelor urbane de incalzire/racire);
b) izolare si ventilare (de exemplu, izolarea peretilor exteriori si a acoperisurilor, ferestre performante energetic cu doua/trei foi de geam, incalzire si racire pasive);
c) apa calda (de exemplu, instalarea de echipamente noi, utilizarea directa si eficienta pentru incalzirea spatiilor, masini de spalat);
d) iluminat (de exemplu, lampi de iluminat noi si eficiente, sisteme de comanda digitala, utilizarea detectoarelor de miscare pentru sistemele de iluminat in cladirile comerciale);
e) gatit si refrigerare (de exemplu, aparate noi si eficiente, cu randamente mari, sisteme de recuperare a caldurii);
f) alte echipamente si aparate (de exemplu, aparate de producere combinata a energiei electrice si termice, aparate eficiente noi, sisteme care asigura optimizarea consumului de energie, sisteme de reducere a pierderilor in regim de “asteptare”, instalarea condensatoarelor pentru reducerea puterii reactive, transformatoare cu pierderi mici);
g) producerea energiei utilizandu-se surse regenerabile de energie care permit reducerea cantitatii de energie cumparata (de exemplu, utilizarea energiei solare pentru producerea apei calde de consum si a apei calde pentru incalzire si pentru racirea spatiilor);

Sectorul industrial:
h) procese de fabricatie (de exemplu, utilizarea mai eficienta a aerului comprimat, a condensatului, a intrerupatoarelor si a valvelor, folosirea unui sistem automat si integrat, regimuri eficiente “in asteptare”);
i) motoare si sisteme de transmisie (de exemplu, cresterea gradului de utilizare a comenzilor electronice, variatoare de viteza, programe de aplicare integrata, convertizoare de frecventa, motoare electrice cu eficienta ridicata);
j) ventilatoare, variatoare de viteza si ventilatie (de exemplu, dispozitive/sisteme noi, utilizarea ventilatiei naturale);
k) gestiunea raspunsului la cerere (de exemplu, gestiunea sarcinii, sisteme de control al taierii varfului de sarcina);
l) cogenerare de inalta eficienta (de exemplu, aparate de producere combinata a energiei electrice si termice);

Sectorul transporturilor:
m) mijlocul de transport utilizat (de exemplu, promovarea vehiculelor eficiente din punct de vedere energetic, utilizarea eficienta din punct de vedere energetic a vehiculelor, inclusiv sisteme de reglare a presiunii pneurilor, dispozitive si echipamente complementare pentru imbunatatirea eficientei energetice a vehiculelor, aditivi pentru carburanti care imbunatatesc eficienta energetica, uleiuri cu putere mare de lubrifiere si pneuri cu grad mic de rezistenta);
n) schimbari ale modurilor de transport (de exemplu, mecanisme de transport domiciliu/serviciu fara masina, sistem de folosire in comun a masinii, schimbari de la mijloace de transport cu consum mai ridicat de energie la mijloace de transport cu consum mai mic de energie pe pasager-km sau pe tona-km);
o) zile fara masina;

Masuri transsectoriale:
p) standarde si norme care vizeaza in primul rand imbunatatirea eficientei energetice a produselor si a serviciilor, inclusiv a cladirilor;
q) sisteme de etichetare energetica;
r) contorizare, sisteme de contorizare inteligenta, precum instrumente de contorizare individuala cu comanda la distanta si facturare detaliata;
s) formare si educatie care conduc la aplicarea unor tehnologii si/sau tehnici eficiente din punct de vedere energetic;

Masuri orizontale:
t) norme, taxe etc. care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
u) campanii de informare specifice care promoveaza imbunatatirea eficientei energetice si masuri de imbunatatire a eficientei energetice.

Anexa nr. 2 – LISTA masurilor eligibile din domeniul achizitiilor publice care vizeaza eficienta energetica

Fara a prejudicia legislatia nationala si legislatia comunitara in domeniul achizitiilor publice, autoritatile administratiei publice centrale si locale aplica, in conformitate cu art. 7 alin. (4) din ordonanta, cel putin doua dintre cerintele mentionate in lista de mai jos, tinand cont de rolul exemplar al sectorului public:
a) cerinte privind utilizarea instrumentelor financiare pentru economii de energie, inclusiv contractele de performanta energetica care prevad furnizarea de economii de energie masurabile si predeterminate (inclusiv atunci cand administratiile publice au responsabilitati pe care le externalizeaza);
b) cerinte privind achizitionarea de echipamente si vehicule pe baza listelor ce contin specificatiile privind eficienta energetica a unor categorii diverse de echipamente si vehicule, care trebuie sa fie intocmite de Agentia Nationala pentru Conservarea Energiei, folosind, dupa caz, analiza costului minim pe durata ciclului de viata sau metode comparabile pentru a asigura rentabilitatea;
c) cerinte privind achizitionarea de echipamente cu consum de energie eficient in toate modurile de functionare, inclusiv in modul “asteptare”, utilizand, dupa caz, analiza costului minim pe durata ciclului de viata sau metode comparabile pentru a asigura rentabilitatea;
d) cerinte privind inlocuirea sau modificarea echipamentelor si a vehiculelor existente cu echipamentele prevazute la lit. b) si c);
e) cerinte privind folosirea auditurilor energetice si punerea in aplicare a recomandarilor rezultate in materie de rentabilitate;
f) cerinte privind achizitionarea sau inchirierea de cladiri eficiente din punct de vedere energetic sau parti ale acestora ori cerinte de a inlocui sau de a modifica cladiri cumparate ori inchiriate sau parti ale acestora, pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic.

Avand in vedere prevederile art. 5 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 409/2009, in temeiul prevederilor art. 9 alin. (1) lit. s) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 160/2012, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite prezenta decizie.

Art. 1.

Se aproba machetele pentru declaratia de consum total anual de energie si pentru chestionarul de analiza energetica a consumatorului de energie, prevazute in anexele nr. 1 si 2, care fac parte integranta din prezenta decizie.

Art. 2.

Directia generala reglementare, monitorizare si autorizare in domeniul eficientei energetice duce la indeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 3.

La data intrarii in vigoare a prezentei decizii se abroga Decizia presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 122/2011 privind aprobarea machetelor pentru declaratia de consum total anual de energie si pentru chestionarul de analiza energetica a consumatorului de energie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011.

Art. 4.

Prezenta decizie se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Bucuresti, 12 iunie 2013.

Nr. 1.765.

In baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2005 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 111/2006, cu modificarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, cu completarile ulterioare, in temeiul prevederilor art. 13 lit. p) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, cu modificarile ulterioare, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite urmatorul ordin:

Art. 1.

Se aproba Ghidul cu recomandari privind achizitionarea de calculatoare, prevazut in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2.

Se aproba Ghidul cu recomandari privind achizitionarea de echipamente de copiere/imprimare, prevazut in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 3. 

Se aproba Ghidul cu recomandari privind achizitionarea prin licitatie publica a echipamentelor si serviciilor pentru iluminatul public, prevazut in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 4. 

Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei si persoanele fizice si juridice a caror activitate intra sub incidenta prevederilor prezentei reglementari duc la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5.

Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Bucuresti, 2 martie 2012.

Nr. 8.

GHID

In conformitate cu legislatia in vigoare in domeniul achizitiilor publice, avand in vedere prevederile sectiunilor I si II ale anexei C la Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii si Comunitatea Europeana privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienta energetica a echipamentelor de birou, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 381 din 28 decembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare

1. Grupul de produse caruia i se adreseaza

Produsele carora li se aplica aceste recomandari sunt:

a) computere si aprovizionare;

b) hardware;

c) piese de computer, accesorii si aprovizionare.

2. Recomandari pentru planificarea achizitiei publice

La procurarea de computere trebuie sa se tina seama de necesitatile interne si externe ale consumatorului. Durabilitatea poate fi introdusa in acest stadiu prin luarea in considerare a necesitatii reale de achizitionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Referitor la recomandari posibile pentru grupul de produse hardware, consumatorul trebuie sa tina seama de:

a) perspectivele dezvoltarii activitatii organizatiei, cum ar fi: cresterea in “telecomuting” (a lucra de acasa) si schimbari in cadrul biroului, cum ar fi crearea unor statii de lucru flexibile. Schimbari rapide in organizatie reclama posturi de lucru flexibile si sisteme de lucru;

b) posibilitatea maririi hardware-ului si sau a softului in viitor. Anumite tendinte sau schimbari in organizatie pot conduce la schimbarea aplicatiilor de software sau hardware utilizate. Trebuie procurate sisteme cu suficienta capacitate de extindere. NOTĂ: Este mult mai dificil de extins sau adaugat hardware la un laptop;

c) procurarea de laptopuri in locul computerelor de birou si al monitoarelor atunci cand problema imbunatatirii este mai putin presanta. Un laptop mediu consuma cu 50% pana la 80% mai putina energie decat un computer de birou plus monitor. In plus, cantitatea de materie prima utilizata pentru producere este mai mica;

d) procurarea de monitoare de tip LCD in locul celor de tip CRT. Un monitor mediu de tip LCD consuma cu aproximativ 50% mai putina energie decat un monitor conventional de tip CRT. Mai mult, un monitor de tip LCD necesita mai putina materie prima pentru a fi produs;

e) faptul de a nu procura monitoare cu diagonala mare, decat daca situatia o impune. Costurile de achizitie a unui monitor cu diagonala de 15 inchi sunt cu 30% mai mici decat pentru unul cu diagonala de 17 inchi. Mai mult, consumul de energie este cu aproximativ 25-30% mai redus la un monitor de 15 inchi decat la unul de 17 inchi.

Atat planificarea achizitiei, cat si organizarea procesului de achizitie se vor face in conformitate cu legislatia in vigoare in domeniul achizitiilor publice.

3. Specificatii tehnice

3.1. Specificatii tehnice pentru computere

Computerele de birou si laptopurile trebuie sa satisfaca criteriile pentru calculatoare, versiunea 4.0, din data de 20 iulie 2007, sectiunile 3 si 4 din “Specificatii tehnice pentru calculatoare in programul Energy Star”.

Daca calculatoarele sunt etichetate cu tipul de eticheta Energy Star, versiunea 4.0, datata 20 aprilie 2007, se considera ca indeplinesc cerintele minime.

3.1.1. Nota pentru cumparatori

Energy Star este un program international pentru etichetarea voluntara a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) in anul 1992. Uniunea Europeana participa la programul Energy Star pe sectiunea echipamentelor de birou, in baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Criteriile Energy Star pentru computere au fost stabilite in anul 2006 printr-un document intitulat “Specificatii tehnice pentru calculatoare in programul Energy Star”. Aceste criterii au intrat efectiv in vigoare la data de 20 iulie 2007.

Echipamentele avand eticheta Energy Star se gasesc in baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Aceasta baza de date poate fi utilizata pentru a verifica daca echipamentul respectiv are eticheta Energy Star si daca indeplineste astfel specificatiile tehnice.

3.2. Specificatii tehnice pentru monitoare

Monitoarele achizitionate trebuie sa respecte criteriile Energy Star pentru monitoare, versiunea 4.0, din data de 1 ianuarie 2006, capitolele 3 si 4 din “Specificatii tehnice pentru monitoare de calculator in programul Energy Star”.

Daca monitoarele sunt etichetate Energy Star, versiunea 4.0, din data de 1 ianuarie 2006, se considera ca indeplinesc aceste criterii.

3.2.1. Nota pentru cumparatori

Energy Star este un program international pentru etichetarea voluntara a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) in anul 1992. Uniunea Europeana participa la programul Energy Star pe sectiunea echipamentelor de birou, in baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Criteriile Energy Star pentru monitoare au fost stabilite in anul 2006 si au fost incorporate intr-un document intitulat “Specificatii tehnice pentru monitoare de calculator in programul Energy Star”. Aceste criterii au intrat efectiv in vigoare la data de 1 ianuarie 2006.

Echipamentele avand eticheta Energy Star se gasesc in baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Aceasta baza de date poate fi utilizata pentru a verifica daca echipamentul respectiv are eticheta Energy Star si daca indeplineste astfel specificatiile tehnice.

4. Utilizarea echipamentului/echipamentelor

Odata licitatia incheiata si desemnat castigatorul, produsul sau serviciul achizitionat trebuie utilizat intr-un mod cat mai eficient. Pentru aceasta categorie de produse, cateva puncte importante ar fi:

4.1. Marirea duratei de viata

Durata medie de viata a unui computer in Uniunea Europeana este de aproximativ 6 ani. Datorita faptului ca noile procesoare consuma mai multa energie decat cele vechi (de exemplu, un computer cu un procesor 486 consuma aproximativ 60 W in timpul functionarii, in timp ce unul cu un procesor de tip Pentium 4 consuma dublu, aproximativ 120 W), este mult mai benefic, cel putin din punctul de vedere al mediului, a prelungi durata de viata a unui computer cat mai mult posibil, atat timp cat nu sunt utilizate ca servere.

4.2. Utilizarea eficienta din punct de vedere energetic

Personalul trebuie incurajat sa utilizeze computerele cat mai eficient energetic, limitand timpul de sleep-mode al computerelor pe perioada cat acestea nu sunt utilizate. Oprirea totala a computerelor, de exemplu pe durata mesei de pranz, a intalnirilor sau dupa programul de lucru, conduce la economii de energie. Acest lucru trebuie comunicat utilizatorilor.

4.3. Incurajarea refolosirii echipamentelor

Este important sa se incurajeze acest concept in cadrul intregii organizatii atunci cand computerele sunt aruncate sau cand exista un surplus de computere intr-un anumit departament. In caz de reorganizare sau schimbari de personal, un surplus de computere poate aparea in anumite departamente. Conducatorii si personalul trebuie incurajati sa identifice aceste surplusuri cat mai repede pentru ca altii sa beneficieze de aceste computere.

4.4. Managementul energetic

Prin stabilirea unor optiuni corecte din punctul de vedere al managementului energetic se exploateaza potentialul de economie de energie al produselor cumparate. Website-ul Uniunii Europene Energy Star contine idei utile privind managementul consumului de energie al computerelor si monitoarelor (www.eu-energystar.org).

4.5. Limitarea utilizarii screensaverelor

Screensaverele au fost create pentru a preveni arderea monitoarelor. Oricum, cu monitoarele din prezent acest lucru este imposibil. Miscarile imaginilor din screensaver, in special cele 3D animate, consuma mai multa energie decat, de exemplu, un text afisat pe ecran.

4.6. Eliminarea responsabila

Computerele inlocuite pot fi trimise diverselor companii care imbunatatesc computere vechi pentru scoli sau pentru organizatii interne ori internationale mai putin dotate cu astfel de echipamente. Numai computerele care sunt functionale trebuie imbunatatite.

Termeni tehnici pentru computere si monitoare:

a) computer de birou: un computer cu o unitate de baza conceputa pentru a ramane in acelasi loc, deseori pe un birou sau pe podea. Computerele de birou nu sunt concepute pentru a fi portabile si folosesc un monitor, o tastatura si un mouse externe. Computerele de birou sunt concepute pentru o gama larga de aplicatii casnice si de birou;

b) laptop: un computer conceput special pentru a fi portabil si pentru a putea functiona un timp indelungat cu sau fara o conexiune directa la o sursa de curent alternativ. Laptopurile trebuie echipate cu un ecran integrat si trebuie sa poata functiona pe baza unei baterii integrate sau a altei surse portabile de alimentare. Pe langa aceasta, majoritatea laptopurilor folosesc o sursa de alimentare externa si au tastatura si dispozitiv de indicare integrate. Laptopurile sunt de obicei proiectate pentru a oferi aceleasi functii precum computerele de birou, inclusiv executarea de softuri cu functii similare celor utilizate de computerele de birou. In sensul prezentei specificatii, sistemele de cuplare sunt considerate accesorii. Tablitele electronice, care pot utiliza ecrane tactile impreuna cu sau in loc de alte periferice de intrare, sunt considerate laptopuri in sensul prezentei specificatii;

c) ecranul computerului (monitor): un ecran de afisare si componentele sale electronice conexe, integrate intr-o structura unica separata sau incorporata in computer (de exemplu, in cazul laptopului sau al unui computer integrat), care poate afisa informatiile de iesire generate de un computer prin unul sau mai multe canale, precum VGA, DVI, Display Port si/sau IEEE 1394. Tehnologia de afisare poate, de exemplu, sa utilizeze tuburi cu raze catodice (CRT) si ecrane cu cristale lichide (LCD);

d) screensaver: modul de veghe al ecranului configurat sa se activeze dupa o perioada de inactivitate a utilizatorului de maximum 15 minute.

e) sleep-mode: o stare cu consum redus de putere, in care computerul poate intra in mod automat dupa o perioada de inactivitate sau in urma unei actiuni manuale. Un computer care poate intra in starea de veghe poate fi reactivat rapid prin intermediul unor conexiuni de retea sau al unor periferice ale interfetei cu utilizatorul, cu o intarziere de ≤ 5 secunde intre initierea reactivarii si momentul in care sistemul redevine pe deplin operational, inclusiv afisarea pe ecran;

f) inch: unitate de masura egala cu 2,54 centimetri.

GHID

In conformitate cu legislatia in vigoare in domeniul achizitiilor publice, avand in vedere prevederile sectiunii III a anexei C la Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii si Comunitatea Europeana privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienta energetica a echipamentelor de birou, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 381 din 28 decembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare

1. Grupul de produse caruia i se adreseaza

Produsele carora li se aplica aceste recomandari cuprind:

a) imprimante (alb-negru si color);

b) copiatoare;

c) faxuri;

d) echipamentele care combina cel putin doua din urmatoarele functii: imprimare, copiere, fax sau scanare.

Nu fac obiectul acestui document masinile de francat corespondenta si scanerele.

2. Recomandari pentru planificarea achizitiei publice

La procurarea de echipamente de imprimare/copiere sau la organizarea de licitatii trebuie sa se tina seama de necesitatile interne si externe ale consumatorului. Durabilitatea poate fi introdusa in acest stadiu prin luarea in considerare a necesitatii reale de achizitionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Recomandari posibile pentru grupul de produse de imprimare, copiere etc. pot fi:

a) analizarea necesitatilor legate de activitatile de imprimare si copiere. Realizarea unei prognoze a activitatii institutiei, reflectata in necesarul activitatii de imprimare/copiere. Aceasta statistica se poate realiza prin monitorizarea activitatii din interior sau poate fi o componenta a activitatii de mentenanta;

b) alegerea unui echipament care sa corespunda cel mai bine necesitatilor de imprimare/copiere. Alegerea echipamentului de copiere/imprimare depinde in general de numarul de copii/imprimari facute. Instalarea de echipamente performante, capabile sa realizeze o cantitate mare de copii, in locuri unde acest lucru nu este necesar reprezinta un consum de energie nejustificat. Utilizarea unui echipament pentru a face mai multe copii decat este proiectat sa faca conduce la reparatii si inlocuire prematura;

c) alegerea de imprimante/copiatoare pretabile la diferite tipuri de hartie. Imprimantele/copiatoarele care utilizeaza mai mult de un anumit tip de hartie permit utilizarea tipului de hartie potrivit scopului imprimarii. Acest lucru permite utilizarea echipamentului in cel mai corect mod (prietenos cu mediul inconjurator);

d) optarea pentru sisteme centralizate de imprimare/copiere. Prin alegerea unei/unui imprimante/copiator care sa lucreze in mod centralizat pentru o anumita locatie se reduce numarul de echipamente necesar. Acest lucru va reduce cantitatea de materie prima si pierderile (inclusiv tonerul utilizat). Un echipament mai mare folosit de mai multi utilizatori consuma mai putina energie decat mai multe echipamente mici;

e) alegerea de imprimante/copiatoare si echipamente multifunctionale care sunt dotate cu sistem automat de operare fata-verso. Schimbarea sistemului de imprimare/copiere de la o singura fata la fata-verso conduce la o economie de aproximativ 30% de hartie (acest lucru nu este valabil pentru faxuri);

f) alegerea de echipamente multifunctionale. Un echipament multifunctional sau un echipament de genul “totul intr-unul singur” utilizeaza cu pana la 50% mai putina energie decat o imprimanta, copiator, scaner sau fax luate separat, ceea ce conduce implicit la costuri mai reduse. Un exemplu in acest sens, care se poate consulta pe www.eu-energystar.org, este urmatorul: un departament de 100 de persoane poate economisi pana la 2.000 dolari americani/an la factura de energie electrica (la un pret de 0,18 dolari americani/KWh) prin inlocuirea a 8 imprimante la nivel departamental, 24 de imprimante la nivel de punct de lucru si 12 faxuri prin 8 echipamente multifunctionale imprimare/copiere;

g) utilizarea, daca este posibil, de echipamente reconditionate si modernizate. Practica curenta arata ca acest tip de echipamente nu este inferior in termeni calitativi si nu necesita mai multa intretinere decat cele noi.

3. Specificatii tehnice

3.1. Specificatii tehnice pentru sistemele de copiere/imprimare

Sistemele de copiere/imprimare trebuie sa satisfaca criteriile Energy Star pentru echipamentele de birou, intrate in vigoare din data de 1 iulie 2009, sectiunile 3 si 4 din “Specificatii tehnice pentru echipamentele de copiere/imprimare in programul Energy Star”.

Daca sistemele de copiere sunt etichetate cu tipul de eticheta Energy Star, versiunea 1.0, datata 1 aprilie 2007, se considera ca indeplinesc specificatiile tehnice minime.

3.1.1. Nota pentru cumparatori

Energy Star este un program international pentru etichetarea voluntara a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) in anul 1992. Uniunea Europeana participa la programul Energy Star pe sectiunea echipamentelor de birou, in baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Criteriile Energy Star pentru echipamentele de copiere/imprimare au fost stabilite in anul 2007 si modificate in 2009, printr-un document intitulat “Specificatii tehnice pentru echipamentele de copiere/imprimare in programul Energy Star”. Aceste criterii au intrat in vigoare efectiv in data de 1 aprilie 2007.

Echipamentele avand eticheta Energy Star se gasesc in baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Aceasta baza de date poate fi utilizata pentru a verifica daca echipamentul respectiv are eticheta Energy Star si daca indeplineste astfel specificatiile tehnice.

4. Utilizarea echipamentului/echipamentelor

Odata licitatia incheiata si desemnat castigatorul, produsul sau serviciul achizitionat trebuie utilizat intr-un mod cat mai eficient. Pentru aceasta categorie de produse, cateva puncte importante ar fi:

4.1. Stabilirea setarilor corecte pentru echipamentul utilizat

Este important sa se verifice ca in timpul instalarii furnizorul de echipamente sa stabileasca ca functiile echipamentului sa functioneze cat mai eficient posibil (inclusiv modul “sleep”). De asemenea, trebuie setat echipamentul sa functioneze in modul de copiere/imprimare fata-verso.

4.2. Incurajarea utilizatorilor acestor echipamente sa le utilizeze cat mai eficient

Personalul trebuie incurajat sa utilizeze echipamentele de copiere/imprimare cat mai eficient energetic, limitand timpul de “sleep” al acestora pe perioada cat acestea nu sunt utilizate. Oprirea totala a echipamentelor, in special a celor de capacitate mare, de exemplu, pe durata mesei de pranz, a intalnirilor sau dupa programul de lucru, conduce la economii de energie. In mod special copiatoarele mari (90-100 de pagini albnegru/minut) consuma energie chiar si in modul oprit. Aceasta este cu 95-97% mai mica decat energia consumata in modul “sleep”. Acest lucru trebuie comunicat utilizatorilor.

4.3. Utilizarea unei intretineri corespunzatoare

O intretinere corespunzatoare si periodica previne accidentele in functionare si emisiile de substante nocive.

4.4. Utilizarea imprimarii/copierii fata-verso prin utilizarea unor tavi diferite (in legatura cu alegerea corecta a hartiei)

Trebuie utilizate diferite tavi pentru incarcarea hartiei, astfel incat utilizatorul sa poata decide ce hartie va utiliza pentru imprimare/copiere, in functie de natura documentului imprimat/copiat.

Termeni tehnici pentru echipamentele de imprimare/copiere

- modul “sleep”: O stare cu consum redus de putere, in care computerul poate intra in mod automat dupa o perioada de inactivitate sau in urma unei actiuni manuale. Un computer care poate intra in starea de veghe poate fi reactivat rapid prin intermediul unor conexiuni de retea sau al unor periferice ale interfetei cu utilizatorul, cu o intarziere de ≤ 5 secunde intre initierea reactivarii si momentul in care sistemul redevine pe deplin operational, inclusiv afisarea pe ecran.

GHID

1. Grupul de produse caruia i se adreseaza

Grupul de produse cuprinde lampi, piese de schimb, precum si serviciile necesare instalarii, managementului si intretinerii instalatiilor de iluminat public.

Domeniile-tinta carora li se aplica aceste recomandari sunt:

a) drumurile principale;

b) drumurile secundare si rezidentiale;

c) zonele publice si comerciale.

Cele mai importante obiective ale iluminatului public, in absenta luminii naturale suficiente, sunt:

a) cresterea sigurantei pe drumurile principale, secundare si rezidentiale;

b) asigurarea unui iluminat placut, odihnitor in zonele comerciale, dar si cresterea sigurantei cetateanului in zonele publice: parcuri, zone de promenada etc.).

2. Recomandari pentru planificarea achizitiei publice

La procurarea echipamentelor pentru iluminat public sau la organizarea de licitatii trebuie sa se tina seama de necesitatile beneficiarului. Durabilitatea poate fi introdusa in acest stadiu prin luarea in considerare a necesitatii reale de achizitionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Recomandari posibile pot fi:

a) un mod realist de a privi costurile iluminatului public;

b) analiza pertinenta a necesitatilor clientului;

c) alegerea celei mai economice solutii pentru specificatia tehnica ceruta (nivelul de iluminare cerut);

d) analiza pertinenta atat a investitiei initiale, cat si a costurilor privind functionarea.

In faza pregatitoare a investitiei trebuie luate in considerare costurile privind proiectarea, aprovizionarea si instalarea.

Pentru exploatare trebuie avute in vedere costurile cu energia si cele cu intretinerea (inlocuirea, eliminarea sau reciclarea produsului).

Exista posibilitatea optimizarii investitiei prin costuri minime, avand la baza valoarea echipamentelor achizitionate.

Principalele metode de reducere a investitiei sunt:

a) utilizarea unui aranjament lateral sau central;

b) cresterea distantei dintre corpurile de iluminat (unde este cazul si posibil);

c) alegerea unor corpuri de iluminat cu eficienta energetica ridicata;

d) instalarea corpurilor de iluminat direct pe stalp;

e) respectarea normelor de iluminat M1 – M5;

f) asigurarea unui raport optim intre consumul de energie si nivelul optim de iluminare.

Prin aplicarea acestor principii costul investitiei se poate reduce cu aproximativa 10-15%, luand in considerare si preturile de piata ale echipamentelor.

Referitor la costul intretinerii, care poate reprezenta pana la 20% din costul investitiei, acesta depinde de:

a) costul aparatajului inlocuit multiplicat cu frecventa inlocuirii lui;

b) costul corpurilor de iluminat inlocuite multiplicat cu frecventa inlocuirii acestora;

c) gradul de protectie al compartimentului optic si frecventa curatarii difuzorului;

d) verificarea de siguranta si inlocuirea componentelor electrice.

Un element extrem de important il reprezinta pretul energiei electrice si implicit factura de energie, a carei reducere trebuie sa constituie o preocupare permanenta a celor care gestioneaza sistemul de iluminat. O modalitate de reducere a consumului de energie o constituie alegerea unei solutii tehnice cat mai adecvate:

a) o spatiere cat mai mare;

b) clasificarea strazilor conform normativelor internationale si stabilirea parametrilor lumino-tehnici in functie de aceasta clasificare;

c) reducerea nivelului de iluminare pe durata orelor cu trafic redus – prin reducerea tensiunii de alimentare cu 10% se poate obtine o diminuare a fluxului luminos cu 10% si o scadere a puterii absorbite cu 20%. Aplicarea acestei masuri poate conduce la o scadere a consumului de energie cu 10% pe durata unui an;

d) adoptarea de masuri vizand reducerea pretului unitar pe KWh (lei/KWh), in special prin negocierea unui tarif redus, avand in vedere consumul pe durata noptii;

e) utilizarea surselor economice (inlocuirea surselor cu vapori de mercur cu cele cu vapori de sodiu sau lampi fluorescente);

f) utilizarea corpurilor de iluminat cu element optic reglabil, continuu si de inalta calitate (puritate, geometrie, material);

g) introducerea telegestiunii (unde este posibil).

2.1. Criterii de calitate a iluminatului public

Criteriile de calitate si cantitate ale iluminatului sunt stabilite prin standardul romanesc SR 13433 si normele europene CIE (de exemplu, Regulamentul CE nr. 245/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European si a Consiliului in ceea ce priveste cerintele de proiectare ecologica aplicabile lampilor fluorescente fara balast incorporat, lampilor cu descarcare de intensitate ridicata, precum si balasturilor si corpurilor de iluminat compatibile cu aceste lampi si de abrogare a Directivei 2000/55/CE a Parlamentului European si a Consiliului).

Indicatorii reglementati prin aceste normative sunt:

a) nivelul de luminanta a suprafetei drumului sau iluminarea (dupa caz);

b) uniformitatea acestei luminante/iluminari;

c) limitarea orbirii cauzate de sistemul de iluminat (orbire de incapacitate si de disconfort).

2.2. Indicatorii de performanta

Indicatorii de performanta stabilesc conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca operatorii serviciului de iluminat, tinand cont de:

a) continuitatea cantitativa si calitativa;

b) adaptabilitatea continua in timp si spatiu la cerintele comunitatii;

c) satisfacerea judicioasa, echitabila si nepreferentiala a tuturor membrilor comunitatii, ca beneficiari ai serviciului de iluminat;

d) respectarea standardelor minimale privind iluminatul public.

Indicatorii de performanta caracterizeaza urmatoarele activitati:

a) calitatea si eficienta serviciului de iluminat;

b) masurarea, facturarea si incasarea contravalorii serviciului efectuat;

c) indeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciului prestat;

d) cresterea gradului de siguranta.

2.3. Indicatorii de performanta generali

Indicatorii de performanta generali sunt:

a) timpul de rezolvare a sesizarilor;

b) numarul aprinderilor:

- in afara programului normal de functionare, fara acordul utilizatorului;

- accidentale, in afara programului de functionare.

Atestat A.N.R.E. Consultanta si reprezentare de specialitate

Reprezentarea societatii la controalele A.N.R.E. ca manager energetic atestat. Intocmirea Declaratiei si a Chestionarului A.N.R.E.

• Reprezentarea societații la controalele A.N.R.E. ca manager energetic atestat
• Intocmirea Declarației și a Chestionarului A.N.R.E.
• Intocmirea Planului de Utilizare Eficienta a Resurselor Energetice
• Urmarirea PUERE
• Analiza bilanțurilor energetice
• Oferte preț, pentru servicii, echipamente, materiale energetice
• Analiza facturilor și a contractelor de furnizare energie electrica, gaze, etc.
• Negocierea sau renegocierea tarifelor cu furnizorii de energie electrica conform legislației
• Consultanța in domeniul energeticii industriale.

Legislație

Ordinul nr. 8/2012
Ordinul nr. 8/2012 pentru aprobarea ghidurilor cu recomandari privind achizitionarea de calculatoare, echipamente de copiere/imprimare si echipamente si servicii pentru iluminatul public, prin licitatie publica, pe baza de criterii de eficienta energetica

mai mult »

Decizia nr. 1.765/2013
Decizia nr. 1.765/2013 privind aprobarea machetelor pentru declaratia de consum total anual de energie si pentru chestionarul de analiza energetica a consumatorului de energiechestionarul de analiza energetica a consumatorului de energie

mai mult »

OG nr. 22/2008
Ordonanta privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie

mai mult »

ANEXA Nr. 1 la normele metodologice
TABEL DE CONVERSIE privind continutul in energie al unei selectii de combustibili pentru utilizare finala

Obiectivele unui manager energetic:

• Strangerea de informatii si date utile in domeniul eficientei energetice;
• Obtinerea de sprijin din partea a cat mai multi angajati si membrii ai conducerii executive pentru actiunea continua de promovare a eficientei energetice;
• Furnizarea unor sfaturi, solutii si informatii tehnice catre toate celelalte sectoare ale organizatiei in scopul eficientizarii preluarii, transformarii, distributiei si consumului energiei;
• Estimarea efectelor masurilor promovate de el in viitorul previzibil.
• Aprofundarea cunostintelor fundamentale de conversie a energiei. Economia de energie si politica energetica. Compatibilitate a sistemelor energetice cu mediul natural si social.
• Aprofundarea cunostintelor despre tehnologiile energetice „curate”, in contextul dezvoltarii durabile;
• Cunoasterea definitiilor, standardelor si reglementarilor din domeniul eficientei energetice;
• Dezvoltarea potentialului de a sintetiza si interpreta un set de informatii privitoare la calitatea alimentarii cu energie electrica si termica;
• Formarea unui mod corect de decizie asupra celor mai adecvate solutii.

• Formarea unui mod corect de decizie asupra celor mai adecvate solutii tehnice, financiare si/ sau organizationale de crestere a eficientei energetice si abilitatea de a comunica si a sustine solutiile alese;
• Insusirea mijloacelor caracteristice managementului energiei;
• Aprofundarea cunostintelor privind principiile si procesele fundamentale din echipamentele termice. Tipuri constructive. Regimuri de functionare. Alegerea si dimensionarea echipamentelor;
• Constientizarea privind necesitatea stringenta a omenirii de utilizare a resurselor regenerabile. Potentialul resurselor regenerabile disponibile si utilizabile. Insusirea principiilor producerii energiei din surse regenerabile. Tendinte si perspective de penetrare pe piata a tehnologiilor regenerabile

Cunoasterea metodelor mijloacelor si sistemelor complexe de masurare, monitorizare si control centralizat in energetica si in domeniul mediului. Stabilirea modului de procesare a rezultatelor masurarii si interpretarea rezultatelor.

• Probleme energetice generale ale consumatorilor. Evolutia consumurilor de energie. Tipuri de surse si amplasarea lor in raport cu consumatorii. Functionarea ansamblului sistemelor de alimentare centralizata cu energie. Indicatori ai consumului de energie si a calitatii energiei furnizate;
• Cunoasterea structurii pietei de energie si a relatiilor dintre principalii participanti. Cunoasterea mecanismelor de functionare a pietelor de energie electrica. Insusirea metodelor de tranzactionare a energiei electrice pe piete.
• Insusirea metodelor de tranzactionare a energiei electrice pe piete sau burse de energie. Formarea prin simulare a deprinderilor de ofertare a energiei pe piata de energie. Insusirea metodelor si tehnicilor de prognoza a consumului de energie electrica precum si de prognoza a pretului energiei electrice pe pietele concurentiale;
• Insusirea deprinderilor si cunosintelor de protectie a mediului si resurselor pentru o dezvoltare durabila viitoare. Ciclul de viata al producerii energiei din combustibili solizi si impactul asupra mediulul;
• Insusirea abilitatii de elaborare a unui plan managerial si a unui plan de finantare a afacerilor;
• Insusirea cunostintelor avansate de conducere a proceselor si sistemelor energetice utilizand sisteme informatice;
• Cunoasterea si utilizarea tehnicilor de inteligenta artificiala pentru rezolvarea unor probleme concrete de energetica.

Diagrama Sankey – forma generala si sugestiva a bilantului energetic.

∑W_efi +∑W_g = ∑ W_u+ ∑ W_p+ ∑ W_r

∑ W_efi – suma energiilor efectiv intrate in contur;

∑ W_g – suma energiilor generate in interiorul conturului;

∑ W_u – suma energiilor folosite in mod util;

∑ W_p – suma energiilor pierdute;

∑W_r – suma energiilor recuperate.

Certificatul de performanta energetica este necesar la:

• vanzarea sau cumpararea unui imobil
• inchirierea unui imobil
• finalizarea constructiei unei cladiri noi

Incepand cu 1 ianuarie 2011 daca vinzi, inchirezi sau doresti sa iti reabilitezi termic locuinta, ai nevoie de un certificat energetic. Prevederea legala este valabila si pentru constructiile noi carora nu li s-a facut inca receptia de catre autoritatile locale.

Ce inseamna audit energetic?

Auditul energetic al unei cladiri este operatiunea prin care se identifica principalele caracteristici termice ale constructiei si ale instalatiilor aferente acesteia. In cadrul unui audit energetic se analizeaza rezultatele obtinute prin analiza termica a cladirii si stabilesc solutii tehnico-financiare de reabilitare si/sau modernizare termica a constructiei si a instalatiilor aferente acesteia. Elementele necesare alegerii solutiilor de reabilitare si/sau modernizarea cladirii sunt prezentate in cadrul unui raport de audit energetic.

De ce ai nevoie de audit energetic ?

Auditul energetic este obligatoriu in orice proces de vanzare – cumparare sau inchiriere. Dincolo de obligativitate, sunt multe motive pentru care auditul energetic este binevenit. Si in cazul in care vinzi, dar si in cazul in care cumperi o locuinta, este bine sa stii in ce clasa energetica se incadreaza imobilul. Rezultatul auditului energetic ne arata clar ce avem de facut pentru eficientizarea costurilor prin economisirea de energie, de orice natura ar fi ea.

Cui se adreseaza auditul energetic ?

Persoanelor fizice si jurice ce detin imobile (cladiri, constructii, locuinte, apartamente) si instalatii.

Cat costa un audit energetic?

Tarifarea lucrarilor de audit energetic tine cont de suprafata desfasurata a cladirii evaluate cat si de complexitatea sistemelor constructive. Evident ca si timpul de executie este direct proportional cu marimea suprafetei auditate.

Pentru intocmirea Auditului-Certificatului Energetic pentru APARTAMENTE / CASE  sunt necesare urmatoarele documente:

• Releveul (schita) apartamentului sau casei
• Evidentierea peretilor exteriori
• Evidentierea orientarii cardinale a peretilor exteriori
• Numele proprietarului
• Copie Cartea Funciara (CF)
• Detalii constructive elemente in contact cu exteriorul al apartamentului/casei:

-alcatuire pereti exteriori (BCA, Caramida, Panouri prefabricate  ?) si in ce grosime
-mod alcatuire terasa ( pod),
-mod alcatuire pardoseala peste sol sau subsol
-tipul ferestrelor (termopan, duble de lemn ? )

• Tipul blocului din care face parte apartamentul : S+P+4 ? S+P+10 ?  ??
• Anul construirii blocului (anul PIF)
• La ce etaj este situat apartamentul ?
• Tip de incalzire – centrala proprie sau termoficare?
• Numar locuitori
• Telefon de contact
• Alte detalii de interes

- Nu aveti schita imobilului ? Nu-i nimic, va realizam noi una la fata locului!

Atentie! Certificatele obtinute fara masuratori la adresa nu sunt legale!

AUDIT CLADIRI – CERTIFICAT ENERGETIC

Legea 372/2005 (transpusa din directiva europeana 91/2002/CE) pentru ca toate cladirile la punerea in functiune sau in momentul vinderii sau inchirierii unei cladiri/apartament este obligatory prezentarii unui certificate de performanta energetica.

In legea 159/2013 completare la legea 372/2005 apar noi precizari privind obligativitatea prezentarii certificatelor energetice  la tranzactii si inchirieri.

Elaborarea unui certificat energetic:

• Se completeaza o fisa de evaluare a imobilului;
• Se fotografiaza sistemelor de incalzire si de alimentare cu apa;
• Se evalueaza sistemul de izolare;
• Masurarea parametrilor anvelopei imobilului;
• Evaluarea diverselor imbunatatiri realizate de catre proprietar.

Informatii si documente pentru intocmirea certificatului energetic:

• pentru apartament: actul de proprietate cu releveul apartamentului, extras de carte funciara;
• pentru cladiri:actele de proprietate cu releveul fiecarui etaj, sectiuni;
• pe langa aceste documente se va face o analiza personalizata a fiecarui imobil pentru a se determina si restul de elemente necesare elaborarii certificatului energetic ( structura elementelor exterioare – pereti, pardoseli, plafoane, ferestre, vecinatati, detalii constructive, suprafete incalzite, modalitati de incalzire si preparare apa calda menajera, etc….)

Informatille privind dotarile apartamentului, pot fi furnizate chiar de proprietar prin indicarea:

• modului de incalzire a apartamentului (termoficare, centrala termica de bloc sau de apartament)
• tipului tamplariei existente (factura de achizititie a tamplariei termoizolante)
• imbunatatirilor aduse izolatiei termice a peretilor (aplicate la interior sau la exterior)
• dimensiunilor unor elemente necesare in calculul energetic (corpurile de incalzire, etc)

Audit energetic:

1. Audit electroenergetic – urmareste contabilizarea fluxurilor de energie electrica;
2. Audit termoenergetic – urmareste contabilizarea fluxurilor de energie termica;
3. Audit complex – urmareste contabilizarea tuturor formelor de energie ale caror fluxuri sunt monitorizate in interiorul conturului de audit.

Bilantul energetic constituie un mijloc eficient de stabilire a masurilor tehnico-organizatorice menite sa conduca la cresterea efectului util al energiei introduse intr-un sistem si la diminuarea consumurilor de energie specifice pe produs.

Bilantul electroenergetic

Bilantul electroenergetic se elaboreaza diferentiat pentru urmatoarele tipuri de echipamente si instalatii:

• 1.    Receptoare electrice;

Bilantul electroenergetic pe un contur dat presupune:

• masurarea cantitatilor de energie electrica activa intrate in contur pe perioada de referinta;
• determinarea prin calcul, pe baza aparatelor de masurare a puterii, sau a masurarii simultane a curentului, tensiunii si factorului de putere, a pierderilor de energie;
• stabilirea cantitatilor de energie absorbite util, ca diferenta a celor doua valori precedente.

2.    Elemente de retea.

Pierderile de energie electrica in liniile electrice se pot determina dupa caz prin masuratori directe (linii radiale fara sarcini racordate de-a lungul lor), sau prin calcule, in functie de configuratia liniilor si de aparatele de care se dispune. Pierderile de energie electrica in transformatoare, bobine de reactanta etc. se vor determina prin calcule.

Bilant energetic complex

Bilantul energetic complex se bazeaza pe datele bilanturilor termoenergetic si electroenergetic ale instalatiei considerate, transformate in valori de energie primara (t.e.p)

Masuri pe termen scurt propuse in urma auditului:

• modificarea factorului de putere la valoarea neutrala prin montarea de baterii de condensatoare la posturile de transformare, pe partea de joasa tensiune;
• dimensionarea corecta a treptelor bateriei de condensatoare;
• inlocuirea motoarelor de puteri mici care au un grad de incarcare redus, pe masura imbatranirii si uzarii lor, cu alte motoare de puteri mai mici;
• reabilitare instalatii de compensare si/sau exploatarea metalurgica.

Masuri pe termen mediu propuse in urma auditului:

•  tarifarea energiei electrice la nivelul tensiunii de 20 kV

Masuri pe termen lung propuse in urma auditului:

•  se propune intocmirea unui studiu de fezabilitate privind cogenerarea, producerea de energie electrica si termica atunci cand beneficiarul va instala o centrala de cogenerare in biomasa.
• Se propune ca pentru alimentarea cu apa a orasului sa fie folosita o turbina tip EOS 1100 care sa aiba rolul de rupede si modificare presiune apa , precum si rolul de productie energie electrica.
• optimizarea procesului termic de producere a produsului sidelurgic finit

In conditiile OG 22/2008 si a HG 409/2009 privind utilizarea eficienta a energiei si a Legii 329/2009, privind reorganizarea unor autoritati (desfiintare ARCE prin absorbtie de catre ANRE), companiile din Romania au obligatia:

• de a efectua un audit energetic elaborat de o persoana juridica/fizica autorizata ANRE:

- o data/an cu un consum de peste 1 000 tone echivalent petrol;

- la doi ani cu un consum cuprins intre 200 si 1 000 tone echivalent petrol.

• de a intocmi programe de imbunatatire a eficientei energetice.
• de a numi un manager energetic atestat ANRE/de a incheia un contract de management energetic cu o persoana juridica/fizica prestatoare de servicii energetice acreditata.

In acest sens se intocmeste un bilant optimizat al consumurilor de energie, care tine cont de reducerile de consum si de eliminarea pierderilor de energie, astfel incat, la aceeasi calitate a proceselor desfasurate sa se utilizeze o cantitate mai redusa de energie, deci costuri mai mici.  Pe baza bilantului energetic, se aplica un program de eficientizare energetica, cu etape clare privind stabilirea si aplicarea masurilor de imbunatatire a eficientei energetice cu efecte vizibile in scaderea costurilor cu energia.

LEGI:

Auditurile energetice se executa cu respectarea prevederilor din Ghidul de elaborare si analiza a bilanturilor energetice, aprobat prin Decizia presedintelui Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei nr. 56/2003

Calitatea de auditor energetic se dovedeste prin autorizatia de auditor energetic, stampila si legitimatie. Auditurile energetice pot fi audituri de proiect, audituri de omologare, audituri de receptie, audituri reale si audituri optimizate. Auditurile optimizate sunt obligatorii pentru stabilirea consumurilor existente si pentru stabilirea solutiilor de crestere a eficientei energetice. Persoanele juridice avand calitatea de auditor energetic sunt autorizate sa efectueze audituri energetice de clasa I sau clasa II

Lucrarile vor fi intocmite in conformitate cu respectarea legislatiei romane in vigoare in acest domeniu, si anume:

» Ordonanta nr. 22/2008 privind utilizarea eficienta a energiei si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;

» Legislatia de eficienta energetica in vigoare in Rominia;

» Normativul PE 902/1995 privind intocmirea si analiza bilanturilor energetice;

» Ghidul elaborat de Agentia Nationala de Reglementare in domeniul Energiei (Departamentului reglementare in domeniul eficientei energetice din ANRE), cuprinzand obligatiile, recomandarile, principiile fundamentale si indicatii metodologice generale referitoare la intocmirea bilanturilor energetice la consumatorii de energie (combustibil, caldura si energie electrica), cat si modul de apreciere a eficientei energetice.

Conform OG nr. 22/2008, ordonanta privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie un audit energetic este procedura sistematica de obtinere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei cladiri sau al unui grup de cladiri, al unei activitati si/sau instalatii industriale sau al serviciilor private ori publice, de identificare si cuantificare a oportunitatilor rentabile pentru realizarea unor economii de energie si de raportare a rezultatelor.

In scopul realizarii politicii nationale de eficienta energetica, operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligatia:

a) sa efectueze anual un audit energetic elaborat de o persoana fizica sau juridica autorizata de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (A.N.R.E.), in conditiile legii, si care sta la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;

b) sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice care includ masuri pe termen scurt, mediu si lung;

c) sa numeasca un manager energetic, atestat de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (A.N.R.E.), conform legislatiei in vigoare, sau sa incheie un contract de management energetic cu o persoana fizica/juridica prestatoare de servicii energetice, acreditata in conditiile prezentei ordonante.

Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie cuprinsa intre 200 si 1.000 tone echivalent petrol pe an sunt obligati sa intocmeasca la fiecare 2 ani un audit energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata de Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (A.N.R.E.)in conditiile prezentei ordonante, care sa stea la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice.

Conform O.G. 22/2008 nerespectarea obligativitatii de intocmire a bilanturilor a operatorilor economici constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei la 15.000 lei.

(2) In cazul consumatorilor de energie care detin subunitati consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare), amplasate in mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin functionalitate sau retele energetice, fiecare subunitate situata intr-un punct geografic diferit de al celorlalte subunitati este considerata din punctul de vedere al obligatiilor ce ii revin ca unitate independenta. Acestor unitati independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1).

Art. 4 Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie cuprinsa intre 200 si 1.000 tone echivalent petrol pe an sunt obligati sa intocmeasca la fiecare 2 ani un audit energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei in conditiile prezentei ordonante, care sa stea la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice.

OG nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie.

Art. 5 (1) Consumatorii finali dezvolta si pun in aplicare masurile de imbunatatire a eficientei energetice care reprezinta orice actiune care, in mod normal, conduce la o imbunatatire a eficientei energetice verificabila si care poate fi masurata sau estimata (2) Consumatorii finali de energie, persoane juridice, prevazuti la art. 3 si 4, sunt obligati sa dispuna de un sistem de masura, evidenta si monitorizare a consumurilor energetice si sa puna la dispozitia Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, la cerere, informatii privind consumurile energetice si indicatorii de eficienta energetica.

Art. 6 Administratorii cladirilor aflate in proprietate publica au obligatia sa ia masuri pentru: a) utilizarea eficienta a sistemului de incalzire si climatizare; b) utilizarea aparatelor de masura si reglare a consumului de energie.

Art. 7 (3) Autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au obligatia sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice, in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe termen lung (3-6 ani), vizand un program de investitii pentru care se vor intocmi studiile de fezabilitate. (4) Fara a aduce atingere legislatiei nationale si comunitare in domeniul achizitiilor publice, autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia de a aplica cel putin doua masuri din lista masurilor care vizeaza promovarea eficientei energetice prin achizitii publice, prevazute in anexa nr. 2. Art. 8 (1) Societatile comerciale, precum si unitatile administratiei publice locale si centrale, care detin mai mult de 25 de autovehicule, au obligatia sa dezvolte programe de monitorizare si gestiune a consumului de carburanti pentru grupul de vehicule detinut.

In prezent societatea noastra se afla in curs de atestare ANRE pentru acest domeniu de activitate.