In viata de zi cu zi suntem inconjurati de tot felul de dispozitive electrice. Pentru o functionarea in siguranta a
echipamentelor si pentru a mentine eficienta acestora este recomandata testarea lor periodica. Este  foarte important sa se realizeze pericolele care pot aparea la functionarea incorecta a acestor echipamente si ce implicatii deosebit de grave pot decurge de aici.

Pentru aceasta, producatorii de echipamente de masurare au dezvoltat de-a lungul timpului aparate speciale pentru testarea sigurantei echipamentelor electrice, luandu-se in considerare standardele si reglementarile privind testele aplicate dispozitivelor electrice.

Aceste echipamente sunt denumite PAT (provenind din “Portabil Appliances Tester”) si sunt folosite pentru testarea conductorului de protectie,  a rezistentei de izolatie si a curentilor de scurgere. Ele pot efectua teste functionale, adica masurarea puterii si a altor parametri in timpul functionarii echipamentelor electrice.

Parametrii tehnici si de functionalitate ale testelor echipamentelor electrice  trebuie sa permita o inspectie completa a starii tehnice ale echipamentelor electrice si ale uneltelor, inclusiv verificarea parametrilor de baza ai dispozitivelor trifazate. Aceste instrumente trebuie sa verifice parametrii retelei de alimentare iar pe baza rezultatelor scopul masuratorilor este de a asigura siguranta utilizatorului. Masuratorile pot fi efectuate intr-un mod manual, dar foarte utila este capacitatea de a se efectua masuratori intr-un mod automat, cu setari personalizate ale secventelor de masurare ale parametrilor selectati.

Tipul testelor:

• Teste de functionare fara sarcina;
• Testarea conductorului PE;
• Testarea rezistentei de izolatie;
• Testarea curentului de scurgere;
• Masurarea tensiunii, curentului si puterii;
• Testarea cablurilor de alimentare IEC si a prelungitoarelor.

Faceţi clic aici pentru a vedea video încorporate.

Testarea aparaturii portabile (cunoscuta sub numele de “PAT”, mai exact “Testare PAT” sau “Inspectie PAT”) este un proces prin care aparatura electrica este verificata din punct de vedere al sigurantei in exploatare. De aceea termenul corect pentru intregul proces este cel de inspecție și testare a echipamentelor electrice.

Din pacate, in multe cazuri exista posibilitatea de a intalni aparate aflate in condiții periculoase de lucru. Acestea prezinta atat riscuri foarte mari pentru angajați, cat si de probleme pentru angajatori (mai ales intreprinderile industrial) pentru ca pot interveni nu numai riscul aparitiei unui șoc electric, ci si de riscul declansarii unui incendiu cauzat de defectele acestor aparate.
Asadar, testarea aparaturii portabile (PAT) este o metoda de testare a aparaturii electrice pentru ca utilizatorii, in baza unei intretineri corecte, sa poata fi incredintati ca sunt protejati si ca aparatele functioneaza in deplina siguranta.

Tragic este, si din pacate adevarat, ca de multe ori au existat pierderi de vieti omenesti dar si pagube materiale mergand pina la distrugerea completa a unor imobile (spatii comerciale, sedii de firme, locuinte, hoteluri, etc.) atunci cand s-a declansat un incendiu cauza unor defecte electrice.

De aceea, orice testarea PAT este o prioritate a oricarei politici privind sanatatea si siguranta traiului de zi cu zi, acasa si la locul de munca. Cu toate ca in prezent nu exista o lege concreta care sa precizeze efectuarea de teste la aparatura portabila, exista totusi un cadru legal in temeiul reglementarilor prevazute in I7/2011 – Normativ pentru proiectarea, executia si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor, pentru ca utilizatorii sa se fie instiintati de faptul ca echipamentele electrice folosite sunt sigure.

Alte cerințe legale:

In Legea nr. 319/2006 – Legea securitatii si sanatatii in munca, exista reglementari care obliga atat angajatorul sa asigure protectia angajatiilor si atuturor persoanelor care folosesc locul de munca, astfel:
- Fiecare angajator trebuie sa faca evaluarea adecvata a riscurile privind sanatatea și siguranța angajaților care sunt expuși in timp ce se afla la locul de munca
- Fiecare angajator trebuie sa se asigure ca echipamentele de lucru sunt astfel construite sau adaptate pentru a corespunde doar scopului pentru care este prevazut
- Fiecare angajator trebuie sa elimine riscurile generate de folosirea energiei electrice pentru echipamentelor de lucru, pentru utilaje si pentru aparaturi, dar și sa le mențina in așa fel incat sa previna pericolul de electrocutare.

Obligativitatea testarii PAT:

Cu toate ca testarea aparaturii portabile (Testarea PAT) nu este reglementata in legislatie ca o obligatie, ea trebuie asumata ca o cerința privind siguranța folosirii aparaturii portabile, testarea constituind, la randul ei, și dovada intreținerii sistematice a echipamentele si aparaturii portabile.

Pentru ca aparatul supus testarii sa asigure siguranta in exploatare se folosesc echipamente special concepute pentru inspecții PAT cu care se pot realiza aceste teste si incercari.

Legislația precizeaza obligativitatea ca toate sistemele electrice, inclusiv aparate electrice, sa fie intreținute in asa fel astfel incat sa se poata preveni pericolele. Aceste testari si incercarii ale instalatiei electrice sunt impuse de lege pentru toate cladirile cladiri publice sau proprietate privata, mai ales in cazul in care in ele isi desfasoara activitatea angajati ai societatilor comerciale.

Faceţi clic aici pentru a vedea video încorporate.

Scopul verificarilor PAT:

Conform legii, normele de siguranța impun ca aparatele electrice sa  fie sigure in exploatare pentru a impiedica vatamarea lucratorilor.

De aceea, toate echipamente necesita testarea la intervale regulate pentru ca permanent sa existe o siguranța a folosirii acestora in cele bune conditii. Intervalul dintre incercari depinde atat de tipul aparatului cat si de mediul in care este utilizat.

Legea impune angajatorilor sa se asigure ca echipamentele electrice sunt cea mai buna stare de functionare, pentru a se evita un eventual pericolul de natura electrica pentru utilizatori.

Este obligatoriu sa fie vizibila dovada Testarii PAT pentru angajati, in formula “Testat PAT pentru siguranța electrica” și ” A nu se utiliza dupa…”, prin etichetele aplicate pe diferitele parți ale echipamentelor electrice utilizate.

Aparatura portabila, echipamentele electrice si instrumentele simple de mana folosite in efectuarea diverselor operatii trebuie inspectate atat vizual cat si din punct de vedere a rezistentei izolatiei. Aceaste testari și inspecții se efecteaza in cadrul unui sistem de intreținere planificata pentru ca sanatatea și securitatea la locul de munca sa nu fie afectate.

Intervalul de inspectie si testare a aparaturii portabile

Inspectia si testarea aparaturii portabile trebuie efectuata la un interval de trei luni pentru echipamentele utilizate in constructii,  de un an sau chiar mai mult, in functie de uzura la care sunt supuse in exploatare. Este foarte important sa existe un regim strict pentru intreținerea aparatelor electrice.

De obicei, intr-un mediu cu risc scazut, defectele cele mai periculoase pot fi descoperite prin simpla verificare vizuala a aparatelor, urmarindu-se acele semne evidente de deteriorare, spre exemplu cabluri cu invelisuri roase sau distruse. Descoperirea unor astfel de deteriorari da posibilitate de a se evita un pericol potențial, care se inlatura in prima instanta prin scoaterea din uz a respectivelor aparate.

Un exemplu ar fi cazul in care cablul de alimentare este uzat sau ștecherul este spart.In acest caz utilizatorii trebuie sfatuiți sa nu foloseasca aparatul și sa raporteze acest defect. Informație privind defectul trebuie afisata printr-o nota care sa fie vizibila pentru toti angajatii. S-a constatat ca verificarile vizuale facute de utilizator pot dezvalui peste 90% din defectele aparaturii portabile.

Chiar si in masura in care nu prezinta deteriorari, aparatele portabile trebuiesc testate la intervale regulate pentru a se constata ca exista un grad de protecție adecvat.

Testele PAT depind foarte mult de clasa de izolatie a aparatului si cuprind in general atat testarea continuitatii nulului de protectie, a rezistentei de izolatie cat si teste de polaritate ale cablurilor de alimentare.

Tipuri de echipamente ce trebuie testate:

Cu toate ca de cele mai multe ori se foloseste termenul „ Testari de tip PAT”, care inseamna “testarea aparaturii portabile”, aceste tipuri de verificari / testari periodice nu se rezuma numai la aparatura portabila.
Testarile de tip PAT sunt obligatorii tocmai pentru a reduce riscul de pericole cauzate de eventuale șocuri electrice sau de incendii provocate de aparatele defecte. Riscul de soc electric poate fi cauzat atat de un echipament portabil cat si de la unul static (fix).
Normativul I7/2011, ofera indrumari cu privire la perioadele la care trebuiesc facute aceste verificari.

Aparat Portabil
Aparatul portabil este, prin definitie, un aparat cu o greutate mai mica de 18 kilograme și care poate fi mutat, in funcțiune sau nu, dintr-un loc in altul. Un exemplu de astfel de aparat care poate fi usor mutat dintr-un loc in altul: aspirator, mixer alimente, prajitor de paine, etc.

Echipamente mobile
Echipamentele mobile sunt acele echipamente care au mai putin de 18 kg și nu sunt fixe si care pot fi prevazute cu roti, rotile sau alte mijloace pentru a facilita mișcarea de catre operator dupa cum este nevoie pentru a se efectua diferite operatii.

Aparate de mana
Aparatele de mana sunt acele echipamente portabile destinate a fi ținute in mana in timpul utilizarii normale, ca de exemplu: uscator de par, letcon de lipit.

Aparate sau echipamente staționare
Sunt acele echipamente care au o masa mai mare de 18 kg și care nu sunt prevazute cu un manere de transport (de exemplu, frigidere, mașini de spalat, etc.)

Aparate sau echipamente fixe
Sunt acele echipamente sau aparate care sunt fixate pe un suport sau intr-o locatie specifica, cele mai multe dintre ele fiind alimentate in mod normal cu un cablu electric fix, (de exemplu instalatiile de uscare de mana de baie).

Echipamente pentru tehnologia informațiilor
Echipamentele pentru tehnologia informației includ atat acele echipamente electrice cum ar fi calculatoarele alimentate de la rețea, cat și echipamentele de telecomunicații dar și alte echipamente electronice, cum ar fi imprimantele, fotocopiatoarele, faxurile, și monitoarele.

Verificarea dispozitivelor este importanta pentru a mentine eficienta echipamentelor si pentru a asigura functionalitatea in sigurata ale acestora. Intervalele de timp la care trebuie verificate a echipamntele sunt:

• Verificari curente: se efectueaza de fiecare data inainte de punerea in functiune a unui echipament electric.
• Verificari periodice:
  • la fiecare 6 luni pentru scule electrice operate ocazional;
  • la fiecare 4 luni pentru scule electrice operate frecvent;
  • la fiecare 2 luni pentru scule electrice operate continuu;
  • dupa fiecare eveniment care ar putea afecta functionarea.

Standarde privind siguranta echipamentelor electrice:

• DIN VDE 0701-0702 (VDE 0701-0702): 2008-06: Inspectia dupa repararea si modificarea de echipamente electrice – instrumente de testare periodica a echipamentelor electrice;
• DIN VDE 0751:2001: Incercarile initiale si periodice ale sistemelor si echipamentelor electrice medicale ;
• SR EN 60745-1:2003: Unelte electrice cu motor portabile. Securitate. Partea : Prescriptii generale;
• SR EN 60950:2002: Echipamente pentru tehnologia informatiei. Securitate;
• EN 60990:2002: Metode de masurare ale curentilor de atingere si a cond. de protective;   ????
• EN 60353-1: Securitatea aparatelor electrice pentru uz casnic si pentru scopuri similare. Prescriptii generale;
• EN 61029: Securitatea uneltelor electrice cu motor transportabile. Prescriptii generale;
• SR EN 60601-1-1-2003: Aparate electromedicale. Partea 1-1: Cerinte generale de securitate. Cerinte de securitate pentru sistemele electromedicale;
• EN 60974-4: 2009: Echipamente de sudare cu arc. Partea a 4-a: Inspectie si incercari in functiune.
• STAS 2612-87: Protectia impotriva electrocutarii. Limite admise;
• I7-2011 cap. 8: Normativ pentru proiectarea, executarea si exploatarea instalatiilor electrice aferente cladirilor – Verificarea si intretinerea instalatiilor electrice.

Sursa :   http://en.wikipedia.org/wiki/Portable_appliance_testing

Materialele electroizolante se testeaza doar in curent alternativ la frecventa de 50 Hz. Respectand acesti parametrii testul se realizeaza in conditii normale de exploatare !

Nu se efectueaza testare in curent continuu daca echipamentele se utlizeaza in curent alternativ ! Este permisa testarea in curent continuu (de 2,5 ori tensiunea in altenativ) dar curentul de scurgere nu este normat !!! Daca curentul de scurgere nu este normat nu se aplica STAS-ul.

Transformatorul de inalta tensiune, utilizat la incercari va avea puterea de minimum  200VA .

Mijloacele de protectie aflate in dotare individuala sau colectiva (echipa, instalatie) se pastreaza, se intretin, se utilizeaza si se pre­zinta periodic la verificare, prin grija celui care le are in dotare (fie­care salariat in parte sau

seful echipei, statiei etc). Prezentarea la verificare se face in ambalajul propriu ai obiectului.

Incercarea electrica a mijloacelor de protectie trebuie sa fie precedata de o revizie exterioara amanuntita, dupa care, numai in cazul rezultatelor corespunzatoare, se va trece la incercarea electrica.

Revizia exterioara consta in verificarea integritatii partii de portelan, a stratului de lac, a suprafetei si a altor parti izolante similare, a bunei stari a partii de lucru si a celorlalte parti ale mijlocului de protectie, a prezentei numarului de ordine, a celorlalte indicatii etc. Cu aceasta ocazie se va face stergerea de praf si, eventual, curatirea obi­ectului. Daca mijlocul de protectie prezinta defecte evidente, daca nu corespunde normelor de protectie a muncii pentru instalatii electrice sau daca lipseste numarul de ordine, incercarea nu se executa inainte de eliminarea acestor deficiente.

Mijloacele de protectie trebuie incercate in exploatare in urmatoarele situatii :

• inainte de a fi date in folosinta ;
• periodic, la termenele stabilite ;
• cand apare un defect sau un semn de deteriorare a unei parti ;
• dupa o reparatie si dupa inlocuirea uneia dintre parti ;
• daca exista indoieli asupra bunei lor stari.

Toate incercarile electrice ale mijloacelor de protectie tre­buie sa se execute numai in instalatii special destinate acestui scop si in conditiile prevazute in instructiunile de utilizare.

Pentru mijloacele utilizate in interior, incercarile se executa in laborator la temperatura ambianta, indiferent de umiditate.

In lipsa unor indicatii exprese din partea fabricantului, mijloacele izolante nu vor fi utilizate in exterior in conditii de precipitatii (ceata, ploaie, ninsoare etc),

Mijloacele izolante, destinate utilizarii in exterior in conditii de umiditate ridicata, ceata (W=100 % etc), vor fi incercate la omologare in conditiile prevazute in caietul de sarcini (C.S.), N.T. R, sau standardul de produs.

Incercarea profilactica periodica a acestor mijloace se va face, de preferinta, in exterior, la temperatura mediului ambiant si in conditiile de umiditate prevazute in C.S., N.T.R. sau STAS. Inaintea incercarii, mijlocul de incercat se va mentine cel putin o ora in conditiile mediului exterior.

In general, mijloacele de protectie se incearca in curent alternativ la frecventa de 50 Hz, masurandu-se curentii de scurgere si verificandu-se tensiunea de tinere.

Incercarea mijloacelor de protectie din cauciuc se poate face si in curent continuu (redresat). in acest caz, tensiunea de incercara va fi de 2, 5 ori mai mare ca cea eficace de c.a. Durata incercarii se pas­treaza ca la c. a., iar curentul de scurgere nu se normeaza.

Tensiunea de incercare se ridica treptat pana la valoarea de incercare, cu o viteza care sa permita urmarirea indicatiilor aparate­lor de masura. La standurile fara blocajul “tensiune nula”, tensiunea initiala aplicata nu trebuie sa depaseasca 20 % din tensiunea finala de incercare. Timpul de incercare se masoara din momentul stabilirii valorii maxime a tensiunii de incercare si nu trebuie sa depaseasca cu mult timpul prevazut pentru incercarea fiecarui mijloc in parte si nici sa fie mai mic decat acesta. Dupa incercare, tensiunea se scade lent, instalatia se deconecteaza si se leaga la pamant.

Tensiunea de incercare trebuie astfel aplicata, incat sa se verifice intreaga parte izolanta a mijlocului de protectie.

Cauze de insucces ale incercarii:

• Cand este strapuns, fapt constatat prin variatiile bruste ale tensiunii sau ale curentului de pierderi in dielectric.
• In cazul incercarilor in curent alternativ, cand curentul de pierderi in dielectric devine mai mare decat valoarea normata maxima admisibila.
• La observarea (in cazul incercarilor prajinilor, clestilor etc.) conturnarilor sau strapungerilor.
• La incalziri locale semnificative (Δθ> 20° peste mediul ambiant) ale mijlocului de protectie, constatate prin atingerea cu mana dupa incetarea incercarii si masurate cu aparate.
• Daca in timpul incercarii valoarea curentului de scurgere prin dielectric nu este constanta, ci creste cu mai mult de 100 % din valoarea initiala dupa atingerea tensiunii de incercare, chiar daca valoarea curentului de scurgere nu depaseste la sfarsitul incercarii valorile prescrise pentru manusi electrice si pentru galosi electroizolanti.

Dupa fiecare incercare a unui mijloc de protectie se va in­tocmi un buletin de incercare in doua exemplare, dintre care unul (originalul) se trimite impreuna cu mijlocul de protectie la unitatea ca­reia ii apartine, iar celalalt (copia) se pastreaza la laboratorul care a efectuat incercarea.

Ambele exemplare ale buletinului de incercare trebuie sa fie sem­nate de catre persoana care a executat incercarea (seful de lucrare) si de catre seful laboratorului.

Buletinul de incercare trebuie sa cuprinda urmatoarele date :

• numarul de inregistrare al buletinului si numarul de serie al mij­locului de protectie ;
• data incercarii ;
• denumirea mijlocului de protectie ;
• tensiunea nominala a mijlocului de protectie ;
• unitatea posesoare ;
• tensiunea de incercare ;
• durata incercarii ;
• curentul de scurgere;
• rezultatul incercarii (reusit sau rebutat) ;
• tensiunea instalatiei in care poate fi utilizat ;
• data incercarii urmatoare ;
• semnatura celui care a efectuat incercarea ;
• semnatura sefului laboratorului de incercari.

Pe mijlocul de protectie incercat se aplica, de catre labora­torul care a executat incercarea, o stampila sau o eticheta cu urmato­rul cuprins :

Stampila sau eticheta trebuie sa fie clar vizibila. Locul de aplicare al stampilei sau etichetei se afla, in cazul prajinilor izolante, indica­toarelor etc., langa marginea de prindere cu mana a acestora, mai sus de inelul de sprijin sau,in cazul manusilor, cizmelor electroizoiante etc., in exterior, langa margine.

Cizmele, manusile, galosii si covorasele electroizolante care nu au reusit la incercare se rebuteaza; celelalte categorii de mijloace de protectie se repara, daca este posibil, si se reincearca.

Manusi electroizolante

Incercarea se poate executa atat in curent alternativ, cat si in cu­rent continuu.

In curent alternativ tensiunea de incercare este de 7,5 kV pentru manusile de inalta tensiune si de 2,5 kV pentru manusile de joasa ten­siune. In curent continuu tensiunea de incercare este de 19 kV, respec­tiv 6,5 kV.

Durata incercarii este de 1 minut.

Curentul de scurgere nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori:

• 5,5 mA la tensiunea de incercare de 7,5 kV ;
• 3,5 mA la tensiunea de incercare de 2,5 kV.

Incercarea se executa cel putin o data la 6 luni pentru manusile de joasa tensiune si cel putin o data pe an la manusile de inalta tensiune. Iu curent continuu valoarea curentului de scurgere nu se normeaza.

Cizme (galosi si sosoni) electroizolante

Incercarea se poate executa atat in curent alternativ, cat si in cu­rent continuu. Teniunea de incercare in curent alternativ este de:

• 7,5 kV pentru cizmele si sosonii electroizolanti de inalta tensiune;
• 2,5 kV pentru galosii si cizmele electroizolante folosite in instalatiile de joasa tensiune;

Durata incercarii este de 1 minut. In curent continuu tensiunea de incercare este de 19 kV, respectiv 6,5 kV.

Curentul de scurgere nu trebuie sa depaseasca urmatoarele valori:

• 5,5 mA la tensiunea de incercare de 7,5 kV ;
• 3,5 mA la tensiunea de incercare de 2,5 kV.

Incercarea se executa cel putin o data la 6 luni.

In curent continuu valoarea curentului de scurgere nu se normeaza.

• Conditiile de masurare
• Tipul aparatului folosit la masuratoare
• Numele executantul si locul masurarii, acestea fiind necesare la controalele efectuate de Protectia Muncii,  Protectia Consumatorului si Pompierii.
• Copie dupa certificatul metrologic al aparatului folosit la masurare
• Copie dupa autorizatia ANRE care da dreptul emitentului sa emita buletin PRAM

Scopul verificarii electrice PRAM:

• prevenirea electrocutarii personalului care utilizeaza instalatia electrica si echipamentul de lucru
• prevenirea incendierii cladirilor si prevenirea distrugerii aparaturii electrice si electronice

ELECTRO SERVICE detine atat atestat A1 cat si atestat tip B, putand astfel sa si remedieze eventualele neregularitati depistate in urma verificarilor PRAM efectuate. De asemenea oferim gratuit servicii de notificare a scadentei valabilitatii buletinelor PRAM emise.

VERIFICARE PRAM = Verificare electrica prize de pamant, tablouri, utilaje, si prize 230V respectiv 400V aferente instalatiilor pentru orice tip de imobil, in conformitate cu reglementarie in vigoare. Procedura de verificare cuprinde masurarea/verificarea rezistentei de dispersie a instalatiilor de impamantare/paratraznet cat si continuitatii nulului de protectie cu ehipamente verificate si etalonate de laboratoare autorizare.

Echipa ELECTRO SERVICE verifica si emite rapoarte de verificare PRAM , avand implementat un sistem de alerta ce va informaza inainte de expirarea acesteia si pentru a se face o noua programare pentru verificarea PRAM.

Contract PRAM = verificarea periodica a instalatiei electrice (prize, tablouri si utilaje). Contractul PRAM este necesar la un eventual control de la ITM, Pompieri (Inspectoratul pentru situatii de urgenta) sau OPC.

Verificarile PRAM  cuprind :

• Rezistenta de dispersie prize de pamant , Rezistenta de continuitate pentru prize 230V si 400V, tablouri si utilaje.
• Rezistenta de izolatie a conductoarelor, impedanta de bucla, curentul de scurt circuit,
• Verificarea aparatelor de protectie,
• Verificarea disjunctoarelor diferentiale, rezistenta de izolatie a carcaselor aparatelor electrice.
• Etc. 

Verificarea prizei de pamant este periodica si este necesara, deoarece toate instalatiile se deterioreaza din cauza unui numar de factori cum ar fi: incarcare excesiva a circuitelor, uzura echipamentelor, coroziune , imbatranirea izolatiilor, s.a.m.d.

In cazul in care valorile masurate nu corespund normelor, instalatia prezinta pericol de accident de electrocutare iar in cazul paratrasnetului nu mai prezinta siguranta impotriva loviturilor de trasnet , fapt ce determina in majoritatea cazurilor incendierii.

Procedura de verificare /masurare a prizei de pamant si continuitatii nulului de protectie cuprinde urmatoarele operatii:

1. Masurarea rezistentei de dispersie la prize de pamant.

Verificare prizei de pamant pentru instalatii electrice de joasa tensiune, cu emiterea de buletin pentru Protectia Muncii, Protectia Consumatorilor si de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.

2.Masurarea rezistentei de disperse la priza de pamant aferenta paratrastrasnet – acolo unde exista.

Verificare prizei de pamant aferenta paratraznet, rezistenta de dispersie.

3.Verificarea continuitatii nulului de protectie la prize mono si trifazate

Verificarea continuitatii nulului de protectie in instalatii electrice de joasa tensiune prize 230V / 400V de la priza de impamantare pana la ultima priza electrica/utilaj.

4.Verificarea continuitatii nulului de la tablouri electrice la utilaje si prize

Verificarea prizei de pamant in instalatii electrice de joasa tensiune, cu emiterea de buletine recunoscute de Protectia Muncii, Protectia Consumatorilor si de catre Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta.

In consecinta legislatia prevede ca instalatiile electrice trebuie sa fie mentinute intr-o stare corespunzatoare de siguranta, iar pentru aceasta ele trebuie sa fie inspectate si testate periodic. In urma analizarii acestor masuratori se emit rapoarte de incercari pentru instalatia verificata.

Pentru prevenirea incendiilor, a electrocutarilor si a defectarii aparaturii electrice sau electronice va aducem la cunostinta ca periodicitatea masuratorilor si a verificarilor instalatiilor electrice (PRAM) este indicat sa se faca o data pe timp umed si o data pe timp uscat.

VA ADUCEM LA CUNOSTINTA:
» ca periodicitatea masuratorilor si verificarilor instalatiilor electrice (pram) este o data la 6 luni si este indicat sa se faca o data pe timp umed si o data pe timp uscat.
» masuratorile si verificarile instalatiilor electrice se efectueaza conform STAS 12604/4 si STAS 12604/5.

Baza legala: Verificarea si masurarea vor fi executate in conformitate cu legislatia in vigoare privind normele de sanatate si securitate in munca in instalatiile electrice:

• PE 116,
• PT-16
• Legea 318/2003,
• Legea 319/2006,
• DGPSI 004,
• HG 1146/06 Anexa1 pct 3.3.2.3
• Normativ I7-2011

Buletinele PRAM sunt necesare conform legislatiei in vigoare si sunt prezentate la controalele efectuate de Protectia Muncii, Protectia Consumatorului si Pompieri.

Conform L319/2006 cap IX art 39 alin 9 pct f si g, prin lipsa buletinului PRAM riscati o amenda cuprinsa intr 5.000 si 10.000 lei

f) prevenirea accidentelor prin electrocutare la executarea, exploatarea, intretinerea si repararea instalatiilor si a echipamentelor electrice, precum si pentru prevenirea efectelor electricitatii statice si ale descarcarilor atmosferice;

g) asigurarea si folosirea instalatiilor electrice de constructie adecvate la locurile de munca unde exista pericole de incendiu sau de explozie;

ELECTRO SERVICE SRL este firma atestata ANRE tip A1 pentru incercari echipamente si instalatii electrice cu tensiunea nominala de pana la 1000 V (1kV) + laborator autorizat !

Vezi si:

“Verificarea instalatiilor electrice“

“Verificarea si intretinerea paratrasnetelor SPT“

 „Impamantare – baza tehnica”

Verificari PRAM | Masuratori PRAM | Buletin PRAM | Certificat PRAM | Laborator PRAM

Verificarea proiectelor de instalatii electrice, realizate in baza atestatelor ce permit intocmirea acestora, se face de catre specialisti autorizati ca “Verificator de proiecte”, cu  respectarea legislatiei in vigoare si in conformitate cu prescriptiile si normele tehnice aplicabile, fiind in responsabilitatea titularului de atestat ce a intocmit documentatia de proiectare ori a beneficiarului, de contractare a acestei activitati cu specialisti de terta parte.

Verificarea executiei instalatiilor electrice, realizate in baza atestatelor ce permit executia acestora, se face de catre specialisti autorizati ca “Responsabil tehnic cu executia”, in conformitate cu legislatia in vigoare, cu prescriptiile si normele tehnice aplicabile, fiind in responsabilitatea titularului de atestat, prin angajati ai acestuia, in conditiile prevazute in prezentul Regulament.

Verificarea executiei instalatiilor electrice, realizate in baza atestatelor ce permit executia acestora, se face de catre specialisti autorizati ca “Responsabil tehnic cu executia”, in conformitate cu legislatia in vigoare, cu prescriptiile si normele tehnice aplicabile, fiind in responsabilitatea titularului de atestat, prin angajati ai acestuia, in conditiile prevazute in prezentul Regulament.

Responsabil tehnic cu executia – Persoana fizica autorizata, responsabila, in conditiile legii, cu implementarea sistemului de calitate in realizarea instalatiilor electrice, care se asigura de respectarea cerintelor de personal calificat si de echipamente specifice, care sa dea garantia respectarii exigentelor de calitate stabilite in prevederile legale si in documentatia aferenta realizarii lucrarilor de montaj, verificata si aprobata.

Verificator de proiecte – Persoana fizica autorizata, responsabila, in conditiile legii, cu verificarea continutului documentatiei necesare realizarii instalatiilor electrice, in conformitate cu exigentele cuprinse in prevederile legale, care indeplineste urmatoarele atributii: verificarea existentei continutului-cadru a documentatiei, pe faze de proiectare, incadrarea documentatiei in exigentele legale inclusiv a normelor PSI, de securitate si sanatate in munca, respectarea prevederilor legale cu privire la urbanism si sistematizare, verificarea legalitatii solutiilor adoptate in documentatii, verificarea conformitatii documentatiei de executie a lucrarilor cu reglementarile legale si tehnice specifice.

Capitolul I – Dispozitii generale

Art. 1
(1) Scopul prezentei ordonante il constituie crearea cadrului legal pentru elaborarea si aplicarea politicii nationale de eficienta energetica.
(2) Prezenta ordonanta se aplica furnizorilor de servicii energetice, prin care se realizeaza masuri de imbunatatire a eficientei energetice, distribuitorilor de energie, operatorilor sistemului de distributie si societatilor de vanzare cu amanuntul a energiei, consumatorilor finali, precum si fortelor armate, cu exceptia materialelor utilizate exclusiv in scop militar. Pentru fortele armate prevederile prezentei ordonante se aplica numai in masura in care aceasta nu determina niciun conflict care sa aiba aceeasi natura si scop principal ca si activitatile fortelor armate, exceptie facand materialele utilizate exclusiv in scop militar.
(3) Politica nationala de eficienta energetica este parte integranta a politicii energetice a statului si urmareste:
a) eliminarea barierelor in calea promovarii eficientei energetice si a promovarii utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
b) promovarea mecanismelor de eficienta energetica si a instrumentelor financiare pentru economii de energie;
c) educarea si constientizarea consumatorilor finali asupra importantei si beneficiilor aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
d) cooperarea dintre consumatorii finali, producatorii, furnizorii, distribuitorii de energie si autoritatile publice in vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica nationala de eficienta energetica;
e) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul utilizarii eficiente a energiei si a surselor regenerabile de energie.
(4) Politica nationala de eficienta energetica defineste obiectivele privind imbunatatirea eficientei energetice, tintele indicative de economisire a energiei, precum si masurile de imbunatatire a eficientei energetice aferente in toate sectoarele economiei nationale, cu referiri speciale la:
a) introducerea tehnologiilor cu eficienta energetica ridicata, a sistemelor moderne de masura si control, precum si a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continua a eficientei energetice si previzionarea consumurilor energetice;
b) promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie;
c) reducerea impactului asupra mediului al activitatilor de producere, transport, distributie si consum al tuturor formelor de energie;
d) aplicarea principiilor moderne de management energetic;
e) instituirea de obligatii pentru consumatorii finali de energie, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie a energiei si societatile de vanzare cu amanuntul a energiei;
f) acordarea de stimulente financiare si fiscale;
g) dezvoltarea pietei pentru serviciile energetice.

Art. 2
In sensul prezentei ordonante, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:
a) audit energetic – procedura sistematica de obtinere a unor date despre profilul consumului energetic existent al unei cladiri sau al unui grup de cladiri, al unei activitati si/sau instalatii industriale sau al serviciilor private ori publice, de identificare si cuantificare a oportunitatilor rentabile pentru realizarea unor economii de energie si de raportare a rezultatelor;
b) auditor energetic – persoana fizica sau juridica atestata/autorizata, in conditiile legii, care are dreptul sa realizeze auditul energetic prevazut la lit. a). Auditorii energetici persoane fizice isi desfasoara activitatea ca persoane fizice autorizate sau ca angajati ai unor persoane juridice, conform legislatiei in vigoare;
c) certificate albe – certificatele emise de organisme de certificare independente care confirma declaratiile actorilor pietei, conform carora economiile de energie sunt o consecinta a masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
d) societate de servicii energetice (SSE) – persoana juridica sau fizica autorizata, care presteaza servicii energetice si/sau alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice in cadrul instalatiei sau incintei consumatorului si care, ca urmare a prestarii acestor servicii si/sau masuri, accepta un grad de risc financiar. Plata pentru serviciile prestate este bazata, integral sau partial, pe imbunatatirea eficientei energetice si pe indeplinirea altor criterii de performanta convenite de parti;
e) conservarea energiei – totalitatea activitatilor orientate spre utilizarea eficienta a resurselor energetice in procesul de extragere, producere, prelucrare, depozitare, transport, distributie si consum al acestora, precum si spre atragerea in circuitul economic a resurselor regenerabile de energie; conservarea energiei include 3 componente esentiale: utilizarea eficienta a energiei, cresterea eficientei energetice si inlocuirea combustibililor deficitari;
f) consumator final – persoana fizica sau juridica care cumpara energie exclusiv pentru consumul propriu;
g) contract de performanta energetica – acord contractual intre beneficiar si furnizorul unei masuri care are ca scop imbunatatirea eficientei energetice, in mod normal SSE, in care investitia necesara realizarii masurii trebuie sa fie platita proportional cu nivelul de imbunatatire a eficientei energetice prevazut in contract;
h) distribuitor de energie – persoana fizica sau juridica autorizata responsabila cu transportul energiei in vederea livrarii acesteia la consumatorii finali si la statiile de distributie care vand energie consumatorilor finali. Aceasta definitie exclude operatorii sistemului de distributie a energiei electrice si a gazelor naturale prevazuti la lit. s);
i) distribuitor mic, operator mic al sistemului de distributie a energiei si societate mica de vanzare cu amanuntul a energiei – persoana juridica sau fizica autorizata care distribuie sau vinde energie consumatorilor finali si care distribuie sau vinde mai putin decat echivalentul a 75 de GWh energie anual sau care are mai putin de 10 angajati sau a carei cifra de afaceri anuala si/sau bilant anual nu depaseste 2.000.000 euro;
j) economii de energie – cantitatea de energie economisita, determinata prin masurarea si/sau estimarea consumului inainte si dupa aplicarea uneia ori mai multor masuri de imbunatatire a eficientei energetice, asigurand in acelasi timp normalizarea conditiilor externe care afecteaza consumul de energie;
k) eficienta energetica – raportul dintre valoarea rezultatului performant obtinut, constand in servicii, marfuri sau energia rezultata, si valoarea energiei utilizate in acest scop;
l) energie – toate formele de energie disponibile pe piata, inclusiv energia electrica, energia termica, gazele naturale, inclusiv gazul natural lichefiat, gazul petrolier lichefiat, orice combustibil destinat incalzirii si racirii, carbune si lignit, turba, carburanti, mai putin carburantii pentru aviatie si combustibilii pentru navigatie maritima, si biomasa, definita conform Directivei 2001/77/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricitatii produse din sursele de energie regenerabile de pe piata interna a electricitatii;
m) finantare de catre terti – acord contractual care implica, suplimentar fata de furnizorul de energie si beneficiar, un tert care furnizeaza capital pentru masura respectiva. Valoarea financiara a economiei de energie generata de imbunatatirea eficientei energetice determina plata tertului. Acest tert poate sau nu sa fie o SSE;
n) instrumente financiare pentru economii de energie – orice instrument financiar, precum fonduri, subventii, reduceri de taxe, imprumuturi, finantare de catre terti, contracte de performanta energetica, contracte de garantare a economiilor de energie, contracte de externalizare si alte contracte de aceeasi natura, care sunt facute disponibile pe piata de catre institutiile publice sau organismele private pentru a acoperi partial sau integral costul initial al masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
o) imbunatatirea eficientei energetice – cresterea eficientei energetice la consumatorii finali ca rezultat al schimbarilor tehnologice, comportamentale si/sau economice;
p) management energetic – ansamblul activitatilor de organizare, conducere si de gestionare a proceselor energetice ale unui consumator;
q) manager energetic – persoana fizica sau juridica prestatoare de servicii energetice atestata, al carei obiect de activitate este organizarea, conducerea si gestionarea proceselor energetice ale unui consumator;
r) masuri de imbunatatire a eficientei energetice – orice actiune care, in mod normal, conduce la o imbunatatire a eficientei energetice verificabila si care poate fi masurata sau estimata;
s) mecanisme de eficienta energetica – instrumente generale utilizate de Guvern sau de organisme guvernamentale pentru a crea un cadru adecvat ori stimulente pentru actorii pietei in vederea furnizarii si achizitionarii de servicii energetice si alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice;
s) operator al sistemului de distributie – persoana fizica sau juridica responsabila de exploatarea, asigurarea intretinerii si, in cazul in care este necesar, dezvoltarea sistemului de distributie a energiei electrice sau a gazelor naturale intr-o anumita zona si, dupa caz, a interconexiunilor acestuia cu alte sisteme, precum si de asigurarea capacitatii sistemului de a raspunde cererilor rezonabile de distributie a energiei electrice sau a gazelor naturale pe termen lung;
t) programe de imbunatatire a eficientei energetice – activitati care se concentreaza pe grupuri de consumatori finali si care, in mod normal, conduc la o imbunatatire a eficientei energetice verificabila, masurabila sau estimabila;
t) serviciu energetic – activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun obtinut dintr-o combinatie de energie cu o tehnologie si/sau o actiune eficienta din punct de vedere energetic, care poate include activitatile de exploatare, intretinere si control necesare pentru prestarea serviciului care este furnizat pe baza contractuala si care, in conditii normale, conduce la o imbunatatire a eficientei energetice si/sau a economiilor de energie primara verificabila si care poate fi masurata sau estimata;
u) societate de vanzare cu amanuntul a energiei – persoana fizica si juridica care vinde energie consumatorilor finali;
v) surse regenerabile de energie – conform definitiei prevazute in Directiva 2001/77/CE a Parlamentului European si a Consiliului.

Capitolul II – Masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice si obligatii pentru consumatorii finali de energie

Art. 3
(1) In scopul realizarii politicii nationale de eficienta energetica, operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie de peste 1.000 tone echivalent petrol au obligatia:
a) sa efectueze anual un audit energetic elaborat de o persoana fizica sau juridica autorizata de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, in conditiile legii, si care sta la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
b) sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice care includ masuri pe termen scurt, mediu si lung;
c) sa numeasca un manager energetic, atestat de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei, conform legislatiei in vigoare, sau sa incheie un contract de management energetic cu o persoana fizica/juridica prestatoare de servicii energetice, acreditata in conditiile prezentei ordonante.
(2) In cazul consumatorilor de energie care detin subunitati consumatoare a mai mult de 1.000 tone echivalent petrol (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare), amplasate in mai multe puncte geografice, care nu sunt legate direct prin functionalitate sau retele energetice, fiecare subunitate situata intr-un punct geografic diferit de al celorlalte subunitati este considerata din punctul de vedere al obligatiilor ce ii revin ca unitate independenta. Acestor unitati independente le sunt aplicabile prevederile alin. (1).

Art. 4
Operatorii economici care consuma anual o cantitate de energie cuprinsa intre 200 si 1.000 tone echivalent petrol pe an sunt obligati sa intocmeasca la fiecare 2 ani un audit energetic realizat de o persoana fizica sau juridica autorizata de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei in conditiile prezentei ordonante, care sa stea la baza stabilirii si aplicarii masurilor de imbunatatire a eficientei energetice.

Art. 5
(1) Consumatorii finali dezvolta si pun in aplicare masurile de imbunatatire a eficientei energetice definite la art. 2 lit. r).
(2) Consumatorii finali de energie, persoane juridice, prevazuti la art. 3 si 4, sunt obligati sa dispuna de un sistem de masura, evidenta si monitorizare a consumurilor energetice si sa puna la dispozitia Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, la cerere, informatii privind consumurile energetice si indicatorii de eficienta energetica.

Art. 6
Administratorii cladirilor aflate in proprietate publica au obligatia sa ia masuri pentru:
a) utilizarea eficienta a sistemului de incalzire si climatizare;
b) utilizarea aparatelor de masura si reglare a consumului de energie.

Art. 7
(1) Autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia sa ia masuri de imbunatatire a eficientei energetice, prin promovarea cu precadere a masurilor care genereaza cele mai mari economii de energie in cel mai scurt interval de timp. Aceste masuri sunt comunicate consumatorilor si/sau operatorilor economici, dupa caz.
(2) Lista indicativa a masurilor de imbunatatire a eficientei energetice prevazute la alin. (1) si la art. 5 alin. (1) este cuprinsa in anexa nr. 1.
(3) Autoritatile administratiei publice locale din localitatile cu o populatie mai mare de 20.000 de locuitori au obligatia sa intocmeasca programe de imbunatatire a eficientei energetice, in care includ masuri pe termen scurt si masuri pe termen lung (3-6 ani), vizand un program de investitii pentru care se vor intocmi studiile de fezabilitate.
(4) Fara a aduce atingere legislatiei nationale si comunitare in domeniul achizitiilor publice, autoritatile administratiei publice centrale si locale au obligatia de a aplica cel putin doua masuri din lista masurilor care vizeaza promovarea eficientei energetice prin achizitii publice, prevazute in anexa nr. 2.

Art. 8
(1) Societatile comerciale, precum si unitatile administratiei publice locale si centrale, care detin mai mult de 25 de autovehicule, au obligatia sa dezvolte programe de monitorizare si gestiune a consumului de carburanti pentru grupul de vehicule detinut.
(2) In cazul entitatilor prevazute la alin. (1), care detin subunitati (sucursale, puncte de lucru, precum si alte sedii secundare) amplasate in mai multe puncte geografice, fiecare subunitate situata intr-un punct geografic diferit de al celorlalte subunitati este considerata din punctul de vedere al obligatiilor ce ii revin ca unitate independenta daca detine mai mult de 25 de autovehicule, fiindu-i aplicabile prevederile alin. (1).

Capitolul III – Obligatiile distribuitorilor de energie, operatorilor sistemului de distributie a energie si societatilor de vanzare cu amanuntul a energiei

Art. 9
(1) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie a energiei si/sau societatile de vanzare cu amanuntul a energiei iau masuri pentru eficientizarea consumului propriu de energie si trebuie:
a) sa nu intreprinda nicio activitate care ar putea afecta cererea si furnizarea de servicii energetice si alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice sau care ar putea impiedica dezvoltarea pietelor de servicii energetice si alte masuri de imbunatatire a eficientei energetice;
b) sa furnizeze la cerere, insa cel mult o data pe an, informatii statistice agregate despre consumatorii lor finali catre Observatorul Energetic National. Structura informatiilor statistice se stabileste in cadrul normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonante;
c) sa puna in aplicare in conditiile prezentei ordonante, direct si/sau indirect, prin alti furnizori de servicii energetice sau de masuri de imbunatatire a eficientei energetice, urmatoarele:
(i) sa ofere servicii energetice la preturi competitive consumatorilor finali si sa promoveze aceste servicii sau;
(ii) sa furnizeze catre consumatorii finali audituri energetice la preturi competitive, desfasurate in mod independent, si/sau masuri de imbunatatire a eficientei energetice si sa promoveze aceste audituri si masuri, in conformitate cu art. 22 alin. (1) lit. (a) si art. 16 alin. (1);
(iii) sa asigure contributia la fondurile si mecanismele de finantare prevazute la art. 22 alin. (1) lit. b) si/sau;
(iv) sa participe la acorduri voluntare propuse de Guvern.
(2) Nivelul minim al contributiilor prevazute la alin. (1) lit. c) pct. (iii) corespunde costurilor estimate ale furnizarii oricareia dintre activitatile mentionate la alin. (1) si se stabilesc de comun acord cu Agentia Romana pentru Conservarea Energiei si cu alte autoritati ale administratiei publice centrale, dupa caz.
(3) Acordurile voluntare prevazute la alin. (1) lit. c) pct. (iv) includ obiective clare, precum si cerinte de monitorizare si raportare legate de procedurile care pot determina revizuirea masurilor si/sau suplimentarea acestora, atunci cand obiectivele nu sunt realizate sau cand exista posibilitatea de a nu fi realizate. In vederea asigurarii transparentei, acordurile voluntare se pun la dispozitia publicului si se publica anterior aplicarii, in masura in care clauzele de confidentialitate permit acest lucru, pentru a se primi comentarii de la partile interesate.
(4) Obligatiile prevazute la alin. (1) si (2) se aplica operatorilor sistemului de distributie fara a se aduce atingere prevederilor referitoare la separarea contabila, prevazute de art. 17 alin. (2) lit. b) din Legea energiei electrice nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si de art. 17 lit. a) din Legea gazelor nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica fara a se aduce atingere derogarilor sau exceptarilor acordate conform Legii nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si Legii nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare.
(6) In masura in care este posibil din punct de vedere tehnic si din punct de vedere financiar, proportional cu economiile potentiale de energie, consumatorii finali de energie electrica, de gaze naturale, de servicii de incalzire si/sau racire si de apa calda menajera urbana trebuie sa fie dotati cu contoare individuale achizitionate la preturi competitive si care sa reflecte cu suficienta precizie consumul de energie.
(7) In cazul in care se inlocuieste un contor existent cu unul nou, se pun intotdeauna la dispozitie contoare achizitionate prin proceduri concurentiale, care trebuie sa aiba o clasa de precizie mai buna, cu exceptia cazului in care acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau nu este rentabil in raport cu economiile potentiale estimate pe termen lung. Atunci cand se branseaza o cladire sau atunci cand o cladire este supusa unor renovari majore, in conformitate cu prevederile Legii nr. 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, se monteaza intotdeauna contoare individuale, achizitionate prin proceduri concurentiale.
(8) Factura transmisa consumatorilor finali are la baza consumul efectiv de energie si se prezinta in termeni clari si usor de inteles.
(9) Distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie si societatile de vanzare cu amanuntul a energiei pun la dispozitia consumatorilor finali, intr-o forma clara si usor de inteles, prin intermediul facturilor, al contractelor si/sau al chitantelor emise la statiile de distributie, urmatoarele informatii:
a) preturile reale curente si consumul efectiv de energie;
b) comparatii intre consumul curent de energie al consumatorului final si consumul pe aceeasi perioada a anului anterior, preferabil sub forma grafica;
c) ori de cate ori este posibil si util, comparatii cu un utilizator mediu de energie normalizat sau etalonat, din aceeasi categorie de consum;
d) informatii de contact pentru organizatiile consumatorilor, autoritatile/agentiile pentru energie sau organisme similare, inclusiv adrese de site-uri web, de unde se pot obtine informatii privind masurile disponibile de imbunatatire a energiei, profiluri comparative ale utilizatorilor finali si/sau specificatii tehnice obiective pentru echipamentul de utilizare a energiei.
(10) Prevederile alin. (1) lit. b), lit. c) pct. (i) si ale alin. (6) nu se aplica consumatorilor finali implicati in categoriile de activitati prevazute in anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera.

Capitolul IV – Programe de imbunatatire a eficientei energetice si promovare a utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie

Art. 10
Programele de imbunatatire a eficientei energetice mentionate la art. 3 alin. (1) lit. b) si la art. 7 alin. (3) se transmit Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei prin intermediul filialelor sale teritoriale.

Art. 11
Programele de imbunatatire a eficientei energetice includ, dupa caz, actiuni in urmatoarele directii principale:
a) promovarea utilizarii celor mai eficiente tehnologii energetice care sa fie viabile din punct de vedere economic si nepoluante;
b) incurajarea finantarii investitiilor in domeniul eficientei energetice prin participarea statului sau a sectorului privat;
c) promovarea cogenerarii de inalta eficienta si a masurilor necesare pentru cresterea eficientei sistemelor de producere, de transport si de distributie a energie termice la consumatori;
d) promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie la consumatorii finali;
e) infiintarea de compartimente specializate in domeniul eficientei energetice la nivelurile corespunzatoare, care sa aiba personal capabil sa elaboreze, sa implementeze si sa monitorizeze programe de eficienta energetica;
f) reducerea impactului asupra mediului.

Capitolul V – Atributii si raspunderi

Art. 12
Agentia Romana pentru Conservarea Energiei este organul de specialitate al administratiei publice centrale care participa la elaborarea politicii de eficienta energetica, fiind institutia responsabila la nivel national cu implementarea si monitorizarea acesteia, avand personalitate juridica, aflata in subordinea Ministerului Economiei si Finantelor. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei se asigura din venituri proprii si din alocatii acordate de la bugetul de stat.

Art. 13
Organizarea si functionarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei se aproba prin hotarare a Guvernului, avandu-se in vedere urmatoarele atributii si responsabilitati principale:
a) participarea la elaborarea politicii nationale de eficienta energetica a energiei, la solicitarea Ministerului Economiei si Finantelor;
b) monitorizarea programelor de imbunatatire a eficientei energetice si a economiilor de energie care rezulta in urma prestarii serviciilor energetice si a altor masuri de imbunatatire a eficientei energetice si raportarea rezultatelor catre Ministerul Economiei si Finantelor;
c) cooperarea cu institutiile si organismele interne si internationale in vederea utilizarii eficiente a energiei si reducerii impactului negativ asupra mediului;
d) participarea la elaborarea de norme si reglementari tehnice in scopul cresterii eficientei energetice in toate domeniile de activitate;
e) asigurarea supravegherii pietei de echipamente si aparate pentru care exista reglementari specifice privind eficienta energetica;
f) elaborarea, coordonarea de programe de pregatire in materie de imbunatatire a eficientei energetice si de utilizare de catre consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, autorizarea auditorilor energetici si atestarea managerilor energetici;
g) punerea la dispozitia furnizorilor de servicii energetice si de masuri de imbunatatire a eficientei energetice a unor sisteme de calificare si acreditare care vor fi implementate dupa caz, in mod justificat, in functie de necesitati;
h) evaluarea tehnica, avizarea si monitorizarea proiectelor de investitii in domeniul eficientei energetice, pentru care se cere finantare de la bugetul de stat si din alte surse interne si externe la dispozitia Guvernului;
i) elaborarea sintezei programelor de eficienta energetica prevazute la art. 3 alin. (1) lit. b) si la art. 7 alin. (3);
j) cooperarea cu institutiile abilitate la realizarea unor scenarii pe termen scurt, mediu si lung privind evolutia raportului cerere-oferta de energie si a calculului indicatorilor de eficienta energetica la nivel national;
k) acordarea de consultanta gratuita in elaborarea si aplicarea proiectelor de crestere a eficientei energetice si in elaborarea programelor de imbunatatire a eficientei energetice prevazute la art. 7 alin. (3);
l) promovarea utilizarii surselor regenerabile de energie la consumatori, prin actiuni complementare reglementarii pietei de energie;
m) elaborarea, inclusiv prin cofinantarea de la bugetul de stat sau din surse proprii, a unor studii pentru fundamentarea programelor nationale de eficienta energetica si participarea la proiecte declarate eligibile, in cadrul programelor de eficienta energetica si energii regenerabile, initiate de organisme internationale;
n) fundamentarea, cu sprijinul Observatorului Energetic National, a tintelor indicative de economisire a energiei si a masurilor de realizare a acestora, precum si transmiterea acestora catre Ministerul Economiei si Finantelor in vederea supunerii lor spre aprobare Guvernului;
o) monitorizarea acordurilor voluntare prevazute la art. 9 alin. (1) lit. c) pct. (iv);
p) elaborarea impreuna cu Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice si publicarea liniilor directoare privind eficienta energetica si economiile de energie ca posibile criterii de evaluare a ofertelor la procedurile de atribuire a contractelor de achizitii publice, in vederea facilitarii punerii in aplicare a masurilor prevazute la art. 7 alin. (4);
q) fundamentarea planurilor nationale in domeniul eficientei energetice si transmiterea acestora catre Ministerul Economiei si Finantelor in vederea supunerii lor spre aprobare Guvernului;
r) elaborarea de programe de eficienta energetica asociate cu un mecanism de acordare de sprijin financiar de la bugetul de stat si/sau de la bugetele locale pentru imbunatatirea eficientei energetice.

Art. 14
Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor coordoneaza din punct de vedere tehnic actiunile privind cresterea performantei energetice a cladirilor, prin:
a) elaborarea de reglementari tehnice specifice, in conformitate cu prevederile Legii nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, cu modificarile ulterioare;
b) atestarea auditorilor energetici pentru cladiri;
c) monitorizarea performantei energetice a cladirilor si constituirea bancilor de date specifice, prin Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti, nu Budapesta, unitate aflata in coordonarea Ministerului Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor. Monitorizarea cuprinde centralizarea si prelucrarea datelor/informatiilor furnizate de catre auditorii energetici pentru cladiri, prin certificatele de performanta energetica, respectiv de catre autoritatile administratiei publice locale, prin autorizatiile de construire emise. In vederea fundamentarii planurilor nationale in domeniul eficientei energetice, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor – INCERC Bucuresti, nu Budapesta transmite, la solicitarea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, datele pe care le detine.

Art. 15
(1) Agentia Romana pentru Conservarea Energiei si Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor intocmesc modele de contract pentru instrumentele financiare.
(2) Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice impreuna cu Agentia Romana pentru Conservarea Energiei coopereaza cu Comisia Europeana in privinta schimbului celor mai bune practici pentru achizitii publice din domeniul eficientei energetice si asigura diseminarea acestora la nivel national.

Art. 16
(1) Agentia Romana pentru Conservarea Energiei si Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor asigura disponibilitatea unor sisteme de audit energetic eficiente, realizate in mod independent, care sa identifice masuri potentiale de imbunatatire a eficientei energetice si care sa fie disponibile pentru toti consumatorii finali, inclusiv pentru consumatorii casnici, consumatorii comerciali mici si consumatorii industriali mari si mici.
(2) Consumatorii finali cu un consum mai mic de 200 tep/an sau consumatorii la care realizarea de audituri conduce la costuri disproportionat de ridicate comparativ cu economia de energie beneficiaza de audituri energetice prin alte instrumente simplificate, cum ar fi chestionare si programe informatice transmise pe suport electronic puse la dispozitie de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei sau de Ministerul Dezvoltarii, Lucrarilor Publice si Locuintelor, dupa caz.

Art. 17
Auditurile care rezulta din acordurile voluntare se considera ca indeplinesc cerintele prevazute la art. 16.

Art. 18
Certificarea in conformitate cu prevederile art. 13 din Legea nr. 372/2005 se considera ca fiind echivalenta cu un audit energetic care indeplineste cerintele prevazute la art. 16 si in anexa nr. 2 lit. e).

Art. 19
(1) Agentia Romana pentru Conservarea Energiei este condusa de un presedinte numit prin ordin al ministrului economiei si finantelor. Presedintele este asimilat din punctul de vedere al salarizarii cu functia de secretar de stat.
(2) Presedintele isi exercita activitatea in baza unui mandat definit pe o perioada de 5 ani. In vederea implementarii politicii nationale de eficienta energetica in diferite sectoare de activitate, presedintele este sprijinit in desfasurarea activitatii de un comitet de coordonare cu rol consultativ in implementarea politicii de eficienta energetica in diferite sectoare de activitate.
(3) Comitetul de coordonare este format din reprezentanti ai ministerelor de resort care dezvolta masuri de imbunatatire a eficientei energetice conform art. 7 alin. (1). Regulamentul de organizare si functionare al Comitetului de coordonare este aprobat prin hotarare a Guvernului, in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante.
(4) Personalul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei poate fi format atat din personal bugetar contractual, cat si din functionari publici si se salarizeaza potrivit cadrului legal aplicabil fiecarei categorii de personal.
(5) In conformitate cu legislatia in vigoare, cote de 25% din cuantumul amenzilor aplicate si al veniturilor extrabugetare ale Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei se constituie ca surse proprii de venit pentru realizarea campaniilor de informare pentru promovarea masurilor de imbunatatire a eficientei energetice si a utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, precum si pentru stimularea personalului agentiei.

Art. 20
(1) Agentia Romana pentru Conservarea Energiei are dreptul de a solicita informatii si documente privind utilizarea si gestionarea energiei si a resurselor energetice atat de la consumatorii finali de energie, persoane fizice si juridice, precum si de la distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie a energiei si societatile de vanzare cu amanuntul a energiei.
(2) Personalul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei are dreptul de acces, in conditiile legii, la instalatiile de masurare a energiei electrice, a gazelor naturale, a energiei termice si a consumurilor de apa calda si rece ale operatorilor economici.
(3) Personalul Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei are obligatia de a pastra, conform legii, confidentialitatea privind datele economice si consumurile specifice ale operatorilor economici unde dezvolta sau monitorizeaza implementarea de masuri de eficienta energetica.

Art. 21
(1) Ministerul Economiei si Finantelor transmite Comisiei Europene planurile nationale in domeniul eficientei energetice prevazute la art. 13 lit. q).
(2) Planurile nationale in domeniul eficientei energetice se actualizeaza ori de cate ori este necesar, pe baza informatiilor furnizate de sinteza programelor de eficienta energetica.

Capitolul VI – Stimulente financiare si fiscale pentru imbunatatirea eficientei energetice si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie

Art. 22
(1) Pentru imbunatatirea eficientei energetice pot fi utilizate urmatoarele instrumente si mecanisme de finantare:
a) modele de contracte pentru instrumente financiare care sunt facute disponibile cumparatorilor existenti si potentiali de servicii energetice si de alte masuri destinate imbunatatirii eficientei energetice in sectorul public si privat;
b) sistemul de premiere finantat de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei de la bugetul propriu si/sau din surse atrase, pentru rezultate exceptionale in domeniul cercetarii aplicative in materie de eficienta energetica si surse regenerabile de energie;
c) alocarea de fonduri pentru subventionarea furnizarii programelor si masurilor de imbunatatire a eficientei energetice si pentru promovarea unei piete pentru masurile de imbunatatire a eficientei energetice. Aceste masuri includ promovarea auditarii energetice, a instrumentelor financiare pentru economiile de energie si, dupa caz, imbunatatirea contorizarii si furnizarea de facturi detaliate.
(2) Alocatiile bugetare prevazute la alin. (1) lit. c) pot fi distribuite prin intermediul unuia sau mai multor fonduri specializate, care vizeaza sectoarele de utilizare finala in care costurile tranzactiilor si riscurile sunt mai mari si care pot fi folosite pentru subventii, imprumuturi, garantii financiare si/sau alte tipuri de finantare care garanteaza rezultate.
(3) Fondurile prevazute la alin. (2) sunt deschise tuturor furnizorilor de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice, cum ar fi companiile de servicii energetice, consilierii energetici independenti, distribuitorii de energie, operatorii sistemului de distributie, societatile de vanzare cu amanuntul a energiei si instalatorii. Fondurile pot fi deschise tuturor consumatorilor finali. Aceste fonduri nu sunt in concurenta cu masurile de imbunatatire a eficientei energetice finantate in conditii comerciale.
(4) Stabilirea fondurilor prevazute la alin. (2) si activitatile pe care le implica operationalizarea acestora se realizeaza cu respectarea legislatiei in vigoare privind ajutorul de stat si/sau achizitiile publice, dupa caz.

Art. 23
(1) La propunerea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, prin hotarari ale Guvernului, se aproba acordarea de stimulente fiscale destinate cresterii eficientei energetice si a ponderii resurselor regenerabile de energie la consumatorii finali. Aceste stimulente vizeaza atat dezvoltarea unei piete de servicii energetice si echipamente eficiente energetic, cat si promovarea productiei unor astfel de echipamente.
(2) Acordarea stimulentelor fiscale prevazute la alin. (1) se face cu respectarea legislatiei in vigoare in materie de ajutor de stat.

Art. 24
(1) Este interzisa promovarea de sisteme tarifare care conduc la cresterea volumelor de energie transportate/distribuite, daca acestea nu reflecta costuri justificate efectuate intr-o maniera prudenta de catre operatori. In conformitate cu art. 18 alin. (2) din Legea nr. 13/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, si cu art. 73 din Legea nr. 351/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, autoritatea de reglementare impune obligatii de serviciu public legate de eficienta energetica a intreprinderilor care isi desfasoara activitatea in sectorul energiei electrice, respectiv in sectorul gazelor naturale.
(2) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pot fi promovate sisteme tarifare cu scop social, dar numai in masura in care acestea nu afecteaza concurenta pe piata, nu conduc la scaderea eficientei energetice si nu sunt disproportionate in raport cu obiectivul social.

Capitolul VII – Sanctiuni

Art. 25
(1) Constituie contraventii nerespectarea prevederilor art. 3 alin. (1) lit. a), b) si c), art. 4-8 si ale art. 9 alin. (1).
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la 7.500 lei la 15.000 lei si se aplica operatorului economic.

Art. 26
Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre organul de control care este persoana imputernicita de Agentia Romana pentru Conservarea Energiei.

Art. 27
Prevederile art. 25 referitoare la contraventii se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

Capitolul VIII – Dispozitii tranzitorii si finale

Art. 28
In termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei ordonante, Ministerul Economiei si Finantelor, la propunerea Agentiei Romane pentru Conservarea Energiei, supune spre aprobare Guvernului normele metodologice de aplicare a acesteia.

Art. 29
Ministerul Economiei si Finantelor comunica Comisiei Europene principalele dispozitii de drept intern pe care le adopta in domeniul reglementat prin prezenta ordonanta.

Art. 30
(1) La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante se abroga Legea nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 954 din 27 noiembrie 2006, si Ordonanta Guvernului nr. 29/2000 privind reabilitarea termica a fondului construit existent si stimularea economisirii energiei termice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 41 din 31 ianuarie 2000, aprobata cu modificari prin Legea nr. 325/2002.
(2) Pana la intrarea in vigoare a normelor metodologice prevazute la art. 28, se aplica in mod corespunzator dispozitiile Hotararii Guvernului nr. 1.259/2007 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 199/2000 privind utilizarea eficienta a energiei, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 731 din 29 octombrie 2007.

Art. 31
Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta ordonanta.
*
Prezenta ordonanta transpune prevederile Directivei 2006/32/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficienta energetica la utilizatorii finali si serviciile energetice si de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L nr. 114 din 27 aprilie 2007.

Anexa nr. 1 – LISTA indicativa cu exemple de masuri eligibile pentru imbunatatirea eficientei energetice

Prezenta anexa exemplifica domenii in care programele si masurile ce vizeaza imbunatatirea eficientei energetice pot fi dezvoltate si puse in aplicare in cadrul politicii de eficienta energetica.
Pentru a fi luate in considerare, aceste masuri de imbunatatire a eficientei energetice trebuie sa duca la economii de energie care pot fi clar masurate si verificate sau estimate.
Lista de mai jos nu este exhaustiva, ci numai orientativa.
Exemple de masuri eligibile de imbunatatire a eficientei energetice:
Sectorul rezidential si cel tertiar:
a) incalzire si racire (de exemplu, pompe de caldura, cazane eficiente noi, cu randamente mari, instalarea/modernizarea eficienta a sistemelor urbane de incalzire/racire);
b) izolare si ventilare (de exemplu, izolarea peretilor exteriori si a acoperisurilor, ferestre performante energetic cu doua/trei foi de geam, incalzire si racire pasive);
c) apa calda (de exemplu, instalarea de echipamente noi, utilizarea directa si eficienta pentru incalzirea spatiilor, masini de spalat);
d) iluminat (de exemplu, lampi de iluminat noi si eficiente, sisteme de comanda digitala, utilizarea detectoarelor de miscare pentru sistemele de iluminat in cladirile comerciale);
e) gatit si refrigerare (de exemplu, aparate noi si eficiente, cu randamente mari, sisteme de recuperare a caldurii);
f) alte echipamente si aparate (de exemplu, aparate de producere combinata a energiei electrice si termice, aparate eficiente noi, sisteme care asigura optimizarea consumului de energie, sisteme de reducere a pierderilor in regim de “asteptare”, instalarea condensatoarelor pentru reducerea puterii reactive, transformatoare cu pierderi mici);
g) producerea energiei utilizandu-se surse regenerabile de energie care permit reducerea cantitatii de energie cumparata (de exemplu, utilizarea energiei solare pentru producerea apei calde de consum si a apei calde pentru incalzire si pentru racirea spatiilor);

Sectorul industrial:
h) procese de fabricatie (de exemplu, utilizarea mai eficienta a aerului comprimat, a condensatului, a intrerupatoarelor si a valvelor, folosirea unui sistem automat si integrat, regimuri eficiente “in asteptare”);
i) motoare si sisteme de transmisie (de exemplu, cresterea gradului de utilizare a comenzilor electronice, variatoare de viteza, programe de aplicare integrata, convertizoare de frecventa, motoare electrice cu eficienta ridicata);
j) ventilatoare, variatoare de viteza si ventilatie (de exemplu, dispozitive/sisteme noi, utilizarea ventilatiei naturale);
k) gestiunea raspunsului la cerere (de exemplu, gestiunea sarcinii, sisteme de control al taierii varfului de sarcina);
l) cogenerare de inalta eficienta (de exemplu, aparate de producere combinata a energiei electrice si termice);

Sectorul transporturilor:
m) mijlocul de transport utilizat (de exemplu, promovarea vehiculelor eficiente din punct de vedere energetic, utilizarea eficienta din punct de vedere energetic a vehiculelor, inclusiv sisteme de reglare a presiunii pneurilor, dispozitive si echipamente complementare pentru imbunatatirea eficientei energetice a vehiculelor, aditivi pentru carburanti care imbunatatesc eficienta energetica, uleiuri cu putere mare de lubrifiere si pneuri cu grad mic de rezistenta);
n) schimbari ale modurilor de transport (de exemplu, mecanisme de transport domiciliu/serviciu fara masina, sistem de folosire in comun a masinii, schimbari de la mijloace de transport cu consum mai ridicat de energie la mijloace de transport cu consum mai mic de energie pe pasager-km sau pe tona-km);
o) zile fara masina;

Masuri transsectoriale:
p) standarde si norme care vizeaza in primul rand imbunatatirea eficientei energetice a produselor si a serviciilor, inclusiv a cladirilor;
q) sisteme de etichetare energetica;
r) contorizare, sisteme de contorizare inteligenta, precum instrumente de contorizare individuala cu comanda la distanta si facturare detaliata;
s) formare si educatie care conduc la aplicarea unor tehnologii si/sau tehnici eficiente din punct de vedere energetic;

Masuri orizontale:
t) norme, taxe etc. care au ca efect reducerea consumului de energie la utilizatorii finali;
u) campanii de informare specifice care promoveaza imbunatatirea eficientei energetice si masuri de imbunatatire a eficientei energetice.

Anexa nr. 2 – LISTA masurilor eligibile din domeniul achizitiilor publice care vizeaza eficienta energetica

Fara a prejudicia legislatia nationala si legislatia comunitara in domeniul achizitiilor publice, autoritatile administratiei publice centrale si locale aplica, in conformitate cu art. 7 alin. (4) din ordonanta, cel putin doua dintre cerintele mentionate in lista de mai jos, tinand cont de rolul exemplar al sectorului public:
a) cerinte privind utilizarea instrumentelor financiare pentru economii de energie, inclusiv contractele de performanta energetica care prevad furnizarea de economii de energie masurabile si predeterminate (inclusiv atunci cand administratiile publice au responsabilitati pe care le externalizeaza);
b) cerinte privind achizitionarea de echipamente si vehicule pe baza listelor ce contin specificatiile privind eficienta energetica a unor categorii diverse de echipamente si vehicule, care trebuie sa fie intocmite de Agentia Nationala pentru Conservarea Energiei, folosind, dupa caz, analiza costului minim pe durata ciclului de viata sau metode comparabile pentru a asigura rentabilitatea;
c) cerinte privind achizitionarea de echipamente cu consum de energie eficient in toate modurile de functionare, inclusiv in modul “asteptare”, utilizand, dupa caz, analiza costului minim pe durata ciclului de viata sau metode comparabile pentru a asigura rentabilitatea;
d) cerinte privind inlocuirea sau modificarea echipamentelor si a vehiculelor existente cu echipamentele prevazute la lit. b) si c);
e) cerinte privind folosirea auditurilor energetice si punerea in aplicare a recomandarilor rezultate in materie de rentabilitate;
f) cerinte privind achizitionarea sau inchirierea de cladiri eficiente din punct de vedere energetic sau parti ale acestora ori cerinte de a inlocui sau de a modifica cladiri cumparate ori inchiriate sau parti ale acestora, pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic.

Avand in vedere prevederile art. 5 din Normele metodologice de aplicare a Ordonantei Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 409/2009, in temeiul prevederilor art. 9 alin. (1) lit. s) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 33/2007 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 160/2012, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite prezenta decizie.

Art. 1.

Se aproba machetele pentru declaratia de consum total anual de energie si pentru chestionarul de analiza energetica a consumatorului de energie, prevazute in anexele nr. 1 si 2, care fac parte integranta din prezenta decizie.

Art. 2.

Directia generala reglementare, monitorizare si autorizare in domeniul eficientei energetice duce la indeplinire prevederile prezentei decizii.

Art. 3.

La data intrarii in vigoare a prezentei decizii se abroga Decizia presedintelui Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei nr. 122/2011 privind aprobarea machetelor pentru declaratia de consum total anual de energie si pentru chestionarul de analiza energetica a consumatorului de energie, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 26 ianuarie 2011.

Art. 4.

Prezenta decizie se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Bucuresti, 12 iunie 2013.

Nr. 1.765.

In baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2005 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 111/2006, cu modificarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, cu completarile ulterioare, in temeiul prevederilor art. 13 lit. p) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, cu modificarile ulterioare, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite urmatorul ordin:

Art. 1.

Se aproba Ghidul cu recomandari privind achizitionarea de calculatoare, prevazut in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2.

Se aproba Ghidul cu recomandari privind achizitionarea de echipamente de copiere/imprimare, prevazut in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 3. 

Se aproba Ghidul cu recomandari privind achizitionarea prin licitatie publica a echipamentelor si serviciilor pentru iluminatul public, prevazut in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 4. 

Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei si persoanele fizice si juridice a caror activitate intra sub incidenta prevederilor prezentei reglementari duc la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5.

Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Bucuresti, 2 martie 2012.

Nr. 8.

GHID

In conformitate cu legislatia in vigoare in domeniul achizitiilor publice, avand in vedere prevederile sectiunilor I si II ale anexei C la Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii si Comunitatea Europeana privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienta energetica a echipamentelor de birou, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 381 din 28 decembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare

1. Grupul de produse caruia i se adreseaza

Produsele carora li se aplica aceste recomandari sunt:

a) computere si aprovizionare;

b) hardware;

c) piese de computer, accesorii si aprovizionare.

2. Recomandari pentru planificarea achizitiei publice

La procurarea de computere trebuie sa se tina seama de necesitatile interne si externe ale consumatorului. Durabilitatea poate fi introdusa in acest stadiu prin luarea in considerare a necesitatii reale de achizitionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Referitor la recomandari posibile pentru grupul de produse hardware, consumatorul trebuie sa tina seama de:

a) perspectivele dezvoltarii activitatii organizatiei, cum ar fi: cresterea in “telecomuting” (a lucra de acasa) si schimbari in cadrul biroului, cum ar fi crearea unor statii de lucru flexibile. Schimbari rapide in organizatie reclama posturi de lucru flexibile si sisteme de lucru;

b) posibilitatea maririi hardware-ului si sau a softului in viitor. Anumite tendinte sau schimbari in organizatie pot conduce la schimbarea aplicatiilor de software sau hardware utilizate. Trebuie procurate sisteme cu suficienta capacitate de extindere. NOTĂ: Este mult mai dificil de extins sau adaugat hardware la un laptop;

c) procurarea de laptopuri in locul computerelor de birou si al monitoarelor atunci cand problema imbunatatirii este mai putin presanta. Un laptop mediu consuma cu 50% pana la 80% mai putina energie decat un computer de birou plus monitor. In plus, cantitatea de materie prima utilizata pentru producere este mai mica;

d) procurarea de monitoare de tip LCD in locul celor de tip CRT. Un monitor mediu de tip LCD consuma cu aproximativ 50% mai putina energie decat un monitor conventional de tip CRT. Mai mult, un monitor de tip LCD necesita mai putina materie prima pentru a fi produs;

e) faptul de a nu procura monitoare cu diagonala mare, decat daca situatia o impune. Costurile de achizitie a unui monitor cu diagonala de 15 inchi sunt cu 30% mai mici decat pentru unul cu diagonala de 17 inchi. Mai mult, consumul de energie este cu aproximativ 25-30% mai redus la un monitor de 15 inchi decat la unul de 17 inchi.

Atat planificarea achizitiei, cat si organizarea procesului de achizitie se vor face in conformitate cu legislatia in vigoare in domeniul achizitiilor publice.

3. Specificatii tehnice

3.1. Specificatii tehnice pentru computere

Computerele de birou si laptopurile trebuie sa satisfaca criteriile pentru calculatoare, versiunea 4.0, din data de 20 iulie 2007, sectiunile 3 si 4 din “Specificatii tehnice pentru calculatoare in programul Energy Star”.

Daca calculatoarele sunt etichetate cu tipul de eticheta Energy Star, versiunea 4.0, datata 20 aprilie 2007, se considera ca indeplinesc cerintele minime.

3.1.1. Nota pentru cumparatori

Energy Star este un program international pentru etichetarea voluntara a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) in anul 1992. Uniunea Europeana participa la programul Energy Star pe sectiunea echipamentelor de birou, in baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Criteriile Energy Star pentru computere au fost stabilite in anul 2006 printr-un document intitulat “Specificatii tehnice pentru calculatoare in programul Energy Star”. Aceste criterii au intrat efectiv in vigoare la data de 20 iulie 2007.

Echipamentele avand eticheta Energy Star se gasesc in baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Aceasta baza de date poate fi utilizata pentru a verifica daca echipamentul respectiv are eticheta Energy Star si daca indeplineste astfel specificatiile tehnice.

3.2. Specificatii tehnice pentru monitoare

Monitoarele achizitionate trebuie sa respecte criteriile Energy Star pentru monitoare, versiunea 4.0, din data de 1 ianuarie 2006, capitolele 3 si 4 din “Specificatii tehnice pentru monitoare de calculator in programul Energy Star”.

Daca monitoarele sunt etichetate Energy Star, versiunea 4.0, din data de 1 ianuarie 2006, se considera ca indeplinesc aceste criterii.

3.2.1. Nota pentru cumparatori

Energy Star este un program international pentru etichetarea voluntara a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) in anul 1992. Uniunea Europeana participa la programul Energy Star pe sectiunea echipamentelor de birou, in baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Criteriile Energy Star pentru monitoare au fost stabilite in anul 2006 si au fost incorporate intr-un document intitulat “Specificatii tehnice pentru monitoare de calculator in programul Energy Star”. Aceste criterii au intrat efectiv in vigoare la data de 1 ianuarie 2006.

Echipamentele avand eticheta Energy Star se gasesc in baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Aceasta baza de date poate fi utilizata pentru a verifica daca echipamentul respectiv are eticheta Energy Star si daca indeplineste astfel specificatiile tehnice.

4. Utilizarea echipamentului/echipamentelor

Odata licitatia incheiata si desemnat castigatorul, produsul sau serviciul achizitionat trebuie utilizat intr-un mod cat mai eficient. Pentru aceasta categorie de produse, cateva puncte importante ar fi:

4.1. Marirea duratei de viata

Durata medie de viata a unui computer in Uniunea Europeana este de aproximativ 6 ani. Datorita faptului ca noile procesoare consuma mai multa energie decat cele vechi (de exemplu, un computer cu un procesor 486 consuma aproximativ 60 W in timpul functionarii, in timp ce unul cu un procesor de tip Pentium 4 consuma dublu, aproximativ 120 W), este mult mai benefic, cel putin din punctul de vedere al mediului, a prelungi durata de viata a unui computer cat mai mult posibil, atat timp cat nu sunt utilizate ca servere.

4.2. Utilizarea eficienta din punct de vedere energetic

Personalul trebuie incurajat sa utilizeze computerele cat mai eficient energetic, limitand timpul de sleep-mode al computerelor pe perioada cat acestea nu sunt utilizate. Oprirea totala a computerelor, de exemplu pe durata mesei de pranz, a intalnirilor sau dupa programul de lucru, conduce la economii de energie. Acest lucru trebuie comunicat utilizatorilor.

4.3. Incurajarea refolosirii echipamentelor

Este important sa se incurajeze acest concept in cadrul intregii organizatii atunci cand computerele sunt aruncate sau cand exista un surplus de computere intr-un anumit departament. In caz de reorganizare sau schimbari de personal, un surplus de computere poate aparea in anumite departamente. Conducatorii si personalul trebuie incurajati sa identifice aceste surplusuri cat mai repede pentru ca altii sa beneficieze de aceste computere.

4.4. Managementul energetic

Prin stabilirea unor optiuni corecte din punctul de vedere al managementului energetic se exploateaza potentialul de economie de energie al produselor cumparate. Website-ul Uniunii Europene Energy Star contine idei utile privind managementul consumului de energie al computerelor si monitoarelor (www.eu-energystar.org).

4.5. Limitarea utilizarii screensaverelor

Screensaverele au fost create pentru a preveni arderea monitoarelor. Oricum, cu monitoarele din prezent acest lucru este imposibil. Miscarile imaginilor din screensaver, in special cele 3D animate, consuma mai multa energie decat, de exemplu, un text afisat pe ecran.

4.6. Eliminarea responsabila

Computerele inlocuite pot fi trimise diverselor companii care imbunatatesc computere vechi pentru scoli sau pentru organizatii interne ori internationale mai putin dotate cu astfel de echipamente. Numai computerele care sunt functionale trebuie imbunatatite.

Termeni tehnici pentru computere si monitoare:

a) computer de birou: un computer cu o unitate de baza conceputa pentru a ramane in acelasi loc, deseori pe un birou sau pe podea. Computerele de birou nu sunt concepute pentru a fi portabile si folosesc un monitor, o tastatura si un mouse externe. Computerele de birou sunt concepute pentru o gama larga de aplicatii casnice si de birou;

b) laptop: un computer conceput special pentru a fi portabil si pentru a putea functiona un timp indelungat cu sau fara o conexiune directa la o sursa de curent alternativ. Laptopurile trebuie echipate cu un ecran integrat si trebuie sa poata functiona pe baza unei baterii integrate sau a altei surse portabile de alimentare. Pe langa aceasta, majoritatea laptopurilor folosesc o sursa de alimentare externa si au tastatura si dispozitiv de indicare integrate. Laptopurile sunt de obicei proiectate pentru a oferi aceleasi functii precum computerele de birou, inclusiv executarea de softuri cu functii similare celor utilizate de computerele de birou. In sensul prezentei specificatii, sistemele de cuplare sunt considerate accesorii. Tablitele electronice, care pot utiliza ecrane tactile impreuna cu sau in loc de alte periferice de intrare, sunt considerate laptopuri in sensul prezentei specificatii;

c) ecranul computerului (monitor): un ecran de afisare si componentele sale electronice conexe, integrate intr-o structura unica separata sau incorporata in computer (de exemplu, in cazul laptopului sau al unui computer integrat), care poate afisa informatiile de iesire generate de un computer prin unul sau mai multe canale, precum VGA, DVI, Display Port si/sau IEEE 1394. Tehnologia de afisare poate, de exemplu, sa utilizeze tuburi cu raze catodice (CRT) si ecrane cu cristale lichide (LCD);

d) screensaver: modul de veghe al ecranului configurat sa se activeze dupa o perioada de inactivitate a utilizatorului de maximum 15 minute.

e) sleep-mode: o stare cu consum redus de putere, in care computerul poate intra in mod automat dupa o perioada de inactivitate sau in urma unei actiuni manuale. Un computer care poate intra in starea de veghe poate fi reactivat rapid prin intermediul unor conexiuni de retea sau al unor periferice ale interfetei cu utilizatorul, cu o intarziere de ≤ 5 secunde intre initierea reactivarii si momentul in care sistemul redevine pe deplin operational, inclusiv afisarea pe ecran;

f) inch: unitate de masura egala cu 2,54 centimetri.

GHID

In conformitate cu legislatia in vigoare in domeniul achizitiilor publice, avand in vedere prevederile sectiunii III a anexei C la Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii si Comunitatea Europeana privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienta energetica a echipamentelor de birou, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 381 din 28 decembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare

1. Grupul de produse caruia i se adreseaza

Produsele carora li se aplica aceste recomandari cuprind:

a) imprimante (alb-negru si color);

b) copiatoare;

c) faxuri;

d) echipamentele care combina cel putin doua din urmatoarele functii: imprimare, copiere, fax sau scanare.

Nu fac obiectul acestui document masinile de francat corespondenta si scanerele.

2. Recomandari pentru planificarea achizitiei publice

La procurarea de echipamente de imprimare/copiere sau la organizarea de licitatii trebuie sa se tina seama de necesitatile interne si externe ale consumatorului. Durabilitatea poate fi introdusa in acest stadiu prin luarea in considerare a necesitatii reale de achizitionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Recomandari posibile pentru grupul de produse de imprimare, copiere etc. pot fi:

a) analizarea necesitatilor legate de activitatile de imprimare si copiere. Realizarea unei prognoze a activitatii institutiei, reflectata in necesarul activitatii de imprimare/copiere. Aceasta statistica se poate realiza prin monitorizarea activitatii din interior sau poate fi o componenta a activitatii de mentenanta;

b) alegerea unui echipament care sa corespunda cel mai bine necesitatilor de imprimare/copiere. Alegerea echipamentului de copiere/imprimare depinde in general de numarul de copii/imprimari facute. Instalarea de echipamente performante, capabile sa realizeze o cantitate mare de copii, in locuri unde acest lucru nu este necesar reprezinta un consum de energie nejustificat. Utilizarea unui echipament pentru a face mai multe copii decat este proiectat sa faca conduce la reparatii si inlocuire prematura;

c) alegerea de imprimante/copiatoare pretabile la diferite tipuri de hartie. Imprimantele/copiatoarele care utilizeaza mai mult de un anumit tip de hartie permit utilizarea tipului de hartie potrivit scopului imprimarii. Acest lucru permite utilizarea echipamentului in cel mai corect mod (prietenos cu mediul inconjurator);

d) optarea pentru sisteme centralizate de imprimare/copiere. Prin alegerea unei/unui imprimante/copiator care sa lucreze in mod centralizat pentru o anumita locatie se reduce numarul de echipamente necesar. Acest lucru va reduce cantitatea de materie prima si pierderile (inclusiv tonerul utilizat). Un echipament mai mare folosit de mai multi utilizatori consuma mai putina energie decat mai multe echipamente mici;

e) alegerea de imprimante/copiatoare si echipamente multifunctionale care sunt dotate cu sistem automat de operare fata-verso. Schimbarea sistemului de imprimare/copiere de la o singura fata la fata-verso conduce la o economie de aproximativ 30% de hartie (acest lucru nu este valabil pentru faxuri);

f) alegerea de echipamente multifunctionale. Un echipament multifunctional sau un echipament de genul “totul intr-unul singur” utilizeaza cu pana la 50% mai putina energie decat o imprimanta, copiator, scaner sau fax luate separat, ceea ce conduce implicit la costuri mai reduse. Un exemplu in acest sens, care se poate consulta pe www.eu-energystar.org, este urmatorul: un departament de 100 de persoane poate economisi pana la 2.000 dolari americani/an la factura de energie electrica (la un pret de 0,18 dolari americani/KWh) prin inlocuirea a 8 imprimante la nivel departamental, 24 de imprimante la nivel de punct de lucru si 12 faxuri prin 8 echipamente multifunctionale imprimare/copiere;

g) utilizarea, daca este posibil, de echipamente reconditionate si modernizate. Practica curenta arata ca acest tip de echipamente nu este inferior in termeni calitativi si nu necesita mai multa intretinere decat cele noi.

3. Specificatii tehnice

3.1. Specificatii tehnice pentru sistemele de copiere/imprimare

Sistemele de copiere/imprimare trebuie sa satisfaca criteriile Energy Star pentru echipamentele de birou, intrate in vigoare din data de 1 iulie 2009, sectiunile 3 si 4 din “Specificatii tehnice pentru echipamentele de copiere/imprimare in programul Energy Star”.

Daca sistemele de copiere sunt etichetate cu tipul de eticheta Energy Star, versiunea 1.0, datata 1 aprilie 2007, se considera ca indeplinesc specificatiile tehnice minime.

3.1.1. Nota pentru cumparatori

Energy Star este un program international pentru etichetarea voluntara a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) in anul 1992. Uniunea Europeana participa la programul Energy Star pe sectiunea echipamentelor de birou, in baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Criteriile Energy Star pentru echipamentele de copiere/imprimare au fost stabilite in anul 2007 si modificate in 2009, printr-un document intitulat “Specificatii tehnice pentru echipamentele de copiere/imprimare in programul Energy Star”. Aceste criterii au intrat in vigoare efectiv in data de 1 aprilie 2007.

Echipamentele avand eticheta Energy Star se gasesc in baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Aceasta baza de date poate fi utilizata pentru a verifica daca echipamentul respectiv are eticheta Energy Star si daca indeplineste astfel specificatiile tehnice.

4. Utilizarea echipamentului/echipamentelor

Odata licitatia incheiata si desemnat castigatorul, produsul sau serviciul achizitionat trebuie utilizat intr-un mod cat mai eficient. Pentru aceasta categorie de produse, cateva puncte importante ar fi:

4.1. Stabilirea setarilor corecte pentru echipamentul utilizat

Este important sa se verifice ca in timpul instalarii furnizorul de echipamente sa stabileasca ca functiile echipamentului sa functioneze cat mai eficient posibil (inclusiv modul “sleep”). De asemenea, trebuie setat echipamentul sa functioneze in modul de copiere/imprimare fata-verso.

4.2. Incurajarea utilizatorilor acestor echipamente sa le utilizeze cat mai eficient

Personalul trebuie incurajat sa utilizeze echipamentele de copiere/imprimare cat mai eficient energetic, limitand timpul de “sleep” al acestora pe perioada cat acestea nu sunt utilizate. Oprirea totala a echipamentelor, in special a celor de capacitate mare, de exemplu, pe durata mesei de pranz, a intalnirilor sau dupa programul de lucru, conduce la economii de energie. In mod special copiatoarele mari (90-100 de pagini albnegru/minut) consuma energie chiar si in modul oprit. Aceasta este cu 95-97% mai mica decat energia consumata in modul “sleep”. Acest lucru trebuie comunicat utilizatorilor.

4.3. Utilizarea unei intretineri corespunzatoare

O intretinere corespunzatoare si periodica previne accidentele in functionare si emisiile de substante nocive.

4.4. Utilizarea imprimarii/copierii fata-verso prin utilizarea unor tavi diferite (in legatura cu alegerea corecta a hartiei)

Trebuie utilizate diferite tavi pentru incarcarea hartiei, astfel incat utilizatorul sa poata decide ce hartie va utiliza pentru imprimare/copiere, in functie de natura documentului imprimat/copiat.

Termeni tehnici pentru echipamentele de imprimare/copiere

- modul “sleep”: O stare cu consum redus de putere, in care computerul poate intra in mod automat dupa o perioada de inactivitate sau in urma unei actiuni manuale. Un computer care poate intra in starea de veghe poate fi reactivat rapid prin intermediul unor conexiuni de retea sau al unor periferice ale interfetei cu utilizatorul, cu o intarziere de ≤ 5 secunde intre initierea reactivarii si momentul in care sistemul redevine pe deplin operational, inclusiv afisarea pe ecran.

GHID

1. Grupul de produse caruia i se adreseaza

Grupul de produse cuprinde lampi, piese de schimb, precum si serviciile necesare instalarii, managementului si intretinerii instalatiilor de iluminat public.

Domeniile-tinta carora li se aplica aceste recomandari sunt:

a) drumurile principale;

b) drumurile secundare si rezidentiale;

c) zonele publice si comerciale.

Cele mai importante obiective ale iluminatului public, in absenta luminii naturale suficiente, sunt:

a) cresterea sigurantei pe drumurile principale, secundare si rezidentiale;

b) asigurarea unui iluminat placut, odihnitor in zonele comerciale, dar si cresterea sigurantei cetateanului in zonele publice: parcuri, zone de promenada etc.).

2. Recomandari pentru planificarea achizitiei publice

La procurarea echipamentelor pentru iluminat public sau la organizarea de licitatii trebuie sa se tina seama de necesitatile beneficiarului. Durabilitatea poate fi introdusa in acest stadiu prin luarea in considerare a necesitatii reale de achizitionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Recomandari posibile pot fi:

a) un mod realist de a privi costurile iluminatului public;

b) analiza pertinenta a necesitatilor clientului;

c) alegerea celei mai economice solutii pentru specificatia tehnica ceruta (nivelul de iluminare cerut);

d) analiza pertinenta atat a investitiei initiale, cat si a costurilor privind functionarea.

In faza pregatitoare a investitiei trebuie luate in considerare costurile privind proiectarea, aprovizionarea si instalarea.

Pentru exploatare trebuie avute in vedere costurile cu energia si cele cu intretinerea (inlocuirea, eliminarea sau reciclarea produsului).

Exista posibilitatea optimizarii investitiei prin costuri minime, avand la baza valoarea echipamentelor achizitionate.

Principalele metode de reducere a investitiei sunt:

a) utilizarea unui aranjament lateral sau central;

b) cresterea distantei dintre corpurile de iluminat (unde este cazul si posibil);

c) alegerea unor corpuri de iluminat cu eficienta energetica ridicata;

d) instalarea corpurilor de iluminat direct pe stalp;

e) respectarea normelor de iluminat M1 – M5;

f) asigurarea unui raport optim intre consumul de energie si nivelul optim de iluminare.

Prin aplicarea acestor principii costul investitiei se poate reduce cu aproximativa 10-15%, luand in considerare si preturile de piata ale echipamentelor.

Referitor la costul intretinerii, care poate reprezenta pana la 20% din costul investitiei, acesta depinde de:

a) costul aparatajului inlocuit multiplicat cu frecventa inlocuirii lui;

b) costul corpurilor de iluminat inlocuite multiplicat cu frecventa inlocuirii acestora;

c) gradul de protectie al compartimentului optic si frecventa curatarii difuzorului;

d) verificarea de siguranta si inlocuirea componentelor electrice.

Un element extrem de important il reprezinta pretul energiei electrice si implicit factura de energie, a carei reducere trebuie sa constituie o preocupare permanenta a celor care gestioneaza sistemul de iluminat. O modalitate de reducere a consumului de energie o constituie alegerea unei solutii tehnice cat mai adecvate:

a) o spatiere cat mai mare;

b) clasificarea strazilor conform normativelor internationale si stabilirea parametrilor lumino-tehnici in functie de aceasta clasificare;

c) reducerea nivelului de iluminare pe durata orelor cu trafic redus – prin reducerea tensiunii de alimentare cu 10% se poate obtine o diminuare a fluxului luminos cu 10% si o scadere a puterii absorbite cu 20%. Aplicarea acestei masuri poate conduce la o scadere a consumului de energie cu 10% pe durata unui an;

d) adoptarea de masuri vizand reducerea pretului unitar pe KWh (lei/KWh), in special prin negocierea unui tarif redus, avand in vedere consumul pe durata noptii;

e) utilizarea surselor economice (inlocuirea surselor cu vapori de mercur cu cele cu vapori de sodiu sau lampi fluorescente);

f) utilizarea corpurilor de iluminat cu element optic reglabil, continuu si de inalta calitate (puritate, geometrie, material);

g) introducerea telegestiunii (unde este posibil).

2.1. Criterii de calitate a iluminatului public

Criteriile de calitate si cantitate ale iluminatului sunt stabilite prin standardul romanesc SR 13433 si normele europene CIE (de exemplu, Regulamentul CE nr. 245/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European si a Consiliului in ceea ce priveste cerintele de proiectare ecologica aplicabile lampilor fluorescente fara balast incorporat, lampilor cu descarcare de intensitate ridicata, precum si balasturilor si corpurilor de iluminat compatibile cu aceste lampi si de abrogare a Directivei 2000/55/CE a Parlamentului European si a Consiliului).

Indicatorii reglementati prin aceste normative sunt:

a) nivelul de luminanta a suprafetei drumului sau iluminarea (dupa caz);

b) uniformitatea acestei luminante/iluminari;

c) limitarea orbirii cauzate de sistemul de iluminat (orbire de incapacitate si de disconfort).

2.2. Indicatorii de performanta

Indicatorii de performanta stabilesc conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca operatorii serviciului de iluminat, tinand cont de:

a) continuitatea cantitativa si calitativa;

b) adaptabilitatea continua in timp si spatiu la cerintele comunitatii;

c) satisfacerea judicioasa, echitabila si nepreferentiala a tuturor membrilor comunitatii, ca beneficiari ai serviciului de iluminat;

d) respectarea standardelor minimale privind iluminatul public.

Indicatorii de performanta caracterizeaza urmatoarele activitati:

a) calitatea si eficienta serviciului de iluminat;

b) masurarea, facturarea si incasarea contravalorii serviciului efectuat;

c) indeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciului prestat;

d) cresterea gradului de siguranta.

2.3. Indicatorii de performanta generali

Indicatorii de performanta generali sunt:

a) timpul de rezolvare a sesizarilor;

b) numarul aprinderilor:

- in afara programului normal de functionare, fara acordul utilizatorului;

- accidentale, in afara programului de functionare.

Proiectarea si executia urmatoarelor instalatii electrice:

• Prize de pamant;
• Tablouri electrice;
• Bransamente electrice;
• Automatizari industriale – Dezvoltare software SCADA;
• Iluminat electric;
• Instalatii paratrasnet.

PRIZE DE PAMANT

Priza de pamant este un conductor metalic sau un ansamblu de conductoare metalice interconectate sau alte parti metalice cu rolul de a disipa sarcinile electrice rezultate din descarcarea loviturii de trasnet fara a provoca supratensiuni periculoase de pas. Aceasta poate fi ingropata in pamant sau introdusa in beton. Executia prizelor de pamant este descrisa in amanunt in standardul SR EN 62305-3.

Pentru realizarea unei prize de pamant avem urmatoarele conditii:

• sa asigure continuitatea electrica pe toata lungimea prizei. De regula este utilizata armatura fundatiei cladirii, care se sudeaza pe tot perimetrul;
• rezistenta de dispersie sa fie mai mica de 4Ω;
• sa se prevada posibilitati de acces pentru elementele de racord la conductoarele de coborare ale instalatiei de paratrasnet sau la conductoarele pentru egalizarea potentialelor. Acestea (capete de armaturi, mustati) se marcheaza vizibil cu vopsea rosie.

Durata de viata a prizei de pamant este intervalul de timp de la constructie pana la momentul in care continuitatea electrica este intrerupta datorita coroziunii partilor metalice, dar trebuie sa depaseasca durata de viata probabila a instalatiei. Pentru majoritatea instalatiilor electrice durata de viata poate depasi 25 de ani, iar pentru liniile electrice 35-50 de ani. Priza de pamant trebuie inclusa in programele periodice de reparatie si mentenanta.

Electrozii prizei de pamant fiind in contact direct cu solul si apa, durata de viata a prizei de pamant depinde de rezistenta la coroziune.

Rezistenta prizei de pamant depinde de adancimea de ingropare a electrodului, deoarece continutul de umiditate este mai mare si mai stabil pentru straturile mai adanci decat pentru cele superficiale.

Prizele de pamant sunt:

1. prize orizontale – electrozii sunt amplasati in plan orizontal in apropierea solului. Prizele provizorii se amplaseaza la 0,5 m de suprafata solului, iar cele definitive sub adancimea de inghet a zonei conform STAS 6054, dar nu la mai putin de 0,5 m;

2. prize verticale (prize tija) – electrozii principali de dispersie sunt electrozi verticali (legati intre ei cu electrozi orizontali). In functie de adancimea la care se monteaza, prizele verticale pot fi:
   • de mica adancime, cand partea superioara a electrozilor verticali se afla la cota de inghet a zonei, dar nu la mai putin de 0,5 m fata de suprafata terenului;
   • de mare adancime, cand partea superioara a electrozilor verticali se afla la mai mult de 5 m fata de suprafata terenului, care de regula este un teren stancos. In astfel de situatii electrozii se monteaza prin forare, pana se atinge o portiune de teren cu rezistenta mica;
3. prize naturale – electrozii sunt naturali, din elemente metalice, in contact cu pamantul, ale constructiei sau ale instalatiilor acesteia, ori alte structuri metalice subterane care se afla la cel mult 10 m de constructie. Pot fi utilizate pentru trecerea curentului electric rezultat din lovitura de trasnet, fara a-si pierde functionalitatea;
4. prize artificiale – electrozii sunt special destinati trecerii curentului electric spre sol.

Daca rezistanta de dispersie este mai mare de 5 Ω si nu sunt conditii de realizare a prizei de pamant naturale, se prevede realizarea unei prize de pamant artificiale. Daca priza artificiala este proprie instalatiei de paratrasnet, rezistenta de dispersie trebuie sa fie mai mica de 10Ω. Daca priza de pamant este comuna instalatiilor de paratrasnet si instalatiilor pentru protectia omului impotriva tensiunilor accidentale de atingere, rezistenta de dispersie trebuie sa fie sub 1Ω.

Cand cladirea are o priza de pamant naturala (de fundatie) si una artificiala, cele doua prize se leaga intre ele. Daca instalatia de paratrasnet are mai multe conductoare de coborare si este prevazuta atat cu priza naturala (de fundatie), cat si cu priza artificiala, acestea se leaga intre ele cel putin in doua puncte. Priza de pamant artificiala poate fi executata pe contur poligonal inchis, de regula in jurul constructiei sau pe contur deschis. Electrozii prizei de pamant naturale se monteaza la distanta de cel putin 1 m de la fundatia constructiei.

TABLOURI ELECTRICE

Tabloul electric este elementul vital al unei instalatii electrice care trebuie sa asigure alimentarea cu energie electrica a tuturor consumatorilor si functionarea acestora la parametrii ceruti.

Tabloul de sigurante are rolul de a se constitui in loc de plecare pentru circuitele de lumina si prize, protejeaza receptoarele din locuinta de variatiile de tensiune ale curentului electric si serveste la scoaterea de sub tensiune a circuitului pentru efectuarea reparatiilor.
Sigurantele sunt de doua feluri : automate  care  functioneaza pe baza efectului magnetic al curentului electric si  sigurante fuzibile cu filet folosite la instalatia de alimentare a concumatorilor de intensitate medie si la instalatia
de iluminat.

Un tablou electric de comanda si automatizare poate fi un panou operator sau un pupitru de comanda ce contine circuite de control si comanda montat in apropierea unui utilaj deservit de operator, butoane, chei selectoare, aparate indicatoare, lampi de semnalizare si panouri HMI (human control interface). Comanda se transmite prin cablu de comanda la circuitele de forta dintr-un alt tablou electric.

Tablourile de distributie sunt elemente ale instalatiilor electrice cu rol in ditributie energiei electrie la alte tablouri sau la receptoare. Cuprind elemente de protectie, comanda sau manevra, aparate de masura, control, semnalizare, reglaj si eventual automatizare.

BRANSAMENTUL ELECTRIC

Bransamentul electric reprezinta instalatia ce face legatura intre reteaua de distributie de joasa tensiune si instalatia interioara a utilizatorului.

Bransamentele electrice compuse din doua parti:

• partea de bransament din exteriorul cladirii, formata din legatura de la linia de distributie de joasa tensiune pana la cladirea abonatului
• partea de bransament interioara, montata in cladire.

Bransamente electrice:

1. Bransamente electrice aeriene
2. Bransamanete electrice subterane

1. Bransamentele electrice aeriene asigura legatura cu conductoarele aeriene de la linia electrica aeriana de distributie a intreprinderii furnizoare de energie si pana la firida de bransament a utilizatorului.

In functie de pozitia utilizatorului fata de reteaua electrica, avem:

• Bransamente electrice fara traversare, cand reteaua electrica se afla pe aceeasi parte a drumului cu consumatorii.
• Bransamente electrice cu traversare, cand reteaua electrica se afla pe partea opusa a drumului, fata de consumator.

In functie de intrarea in cladire:

• Bransamente cu suport pentru zid, cand cladirea are o inaltime mai mare de 4 m de la streasina;
• Bransamente cu suport pe cladire, cand aceasta are o inaltime sub 4 m de la streasina.

2. Bransamentele electrice subterane asigura legatura in cablu de la reteaua electrica de distributie la nisa de bransament a abonatului.

Pentru alimentarea unor consumatori la care nu se pot realiza bransamente electrice aeriene, se vor folosi Bransamentele electrice subterane care se pot racorda direct din cablul principal de alimentare, cu ajutorul unor mansoane de derivatie, drintr-o nisa principala sau dintr-o retea aeriana.

ILUMINATUL ELECTRIC

Iluminatul electric reprezinta tehnica producerii  si a raspandirii luminii artificiale produse de surse electrice, in scopul desfasurarii activitatii oamenilor sau in scopuri industriale.

Iluminatul electric este caracterizat de:

• iluminarea suprafetelor utile;
• uniformitatea iluminarii ;
• culoarea si compozitia spectrala a luminii;
• factorul de utilizare a fluxului luminos ;
• eficacitatea luminoasa a surselor de lumina.

Sursele de lumina:

• Lampile cu incandescenta se folosesc numai la iluminari mici (sub 200 lx), cand sunt necesare aprinderi si stingeri frecvente sau cand este nevoie de o lumina dirijata (iluminat electric local)
• Lampile cu vapori de mercur de inalta presiune (cu balon fluorescent) se folosesc la iluminatul exterior si la iluminatul electric al halelor inalte (peste 8 m)
• Lampile cu vapori de sodiu dau rezultate bune in halele inalte cu degajari de praf si fum (de ex. in turnatorii) si in iluminatul electric exterior, deoarece lumina galben-rosiatica a acestor surse patrunde bine prin fum si prin ceata.

In mediile cu conditii grele de lucru (umiditate, temperaturi ridicate, degajari de praf sau de substante chimice corosive, pericol de incendiu sau de explozie) trebuie folosite corpuri de iluminat electric de constructie speciala, etanse sau antiexplozive.

Iluminatul electric este realizat cu instalatii de iluminat electric de lucru si de siguranta (de rezerva si de evacuare).

Iluminatul electric de siguranta de rezerva (pentru continuarea lucrului) se prevede in incaperi in care din cauza actiunii involuntare a oamenilor la intreruperea alimentarii iluminatului electric de lucru se pot provoca deranjamente sau avarii ale utilajelor, incendii sau explozii, deranjamente in functionarea centralelor si a statiilor electrice, a centralelor telefonice etc.

Iluminatul electric de siguranta de evacuare serveste la evacuarea in siguranta a persoanelor in caz de pericol si se prevede la iesirile incaperilor de utilitate publica in care se pot afla mai mult de 100 de persoane, in incaperile de trecere, coridoare si pe scari care servesc la evacuarea oamenilor din cladiri (cu peste 50 de persoane). In general, iluminatul electric de siguranta necesita sursa independenta de energie electrica (de regula, baterii de acumulatoare).

DEZVOLTAREA SOFTWARE SCADA

SCADA este prescurtarea pentru Monitorizare, Control si Achizitii de Date (Supervisory Control And Data Acquisition). Termenul se refera la un sistem amplu de masura si control. Automatizarile SCADA sunt folosite pentru monitorizarea sau controlul proceselor chimice, fizice sau de transport.

Termenul SCADA se refera de obicei la un centru de comanda care monitorizeaza si controleaza un intreg spatiu de productie. Achizitia de date incepe la nivelul RTU – Unitati Terminale Comandate la Distanta (Remote Terminal Unit) sau PLC – Unitati Logice de Control Programabile (Programmable Logic Controller) si implica citirea indicatoarelor de masura si a starii echipamentelor care apoi sint comunicate la cerere catre SCADA. Datele sint apoi restructurate intr-o forma convenabila operatorului care utilizeaza o HMI, pentru a putea lua eventuale decizii care ar ajusta modul de lucru normal al RTU/PLC. (Un sistem SCADA include componentele: HMI, controllere, dispozitive de intrare-iesire, retele,software si altele)

Functiile sistemului SCADA:

• functii de protectie;
• functii de achizitie de date;
• integrarea altor echipamente;
• transferul informatiilor grafice;
• conectare virtuala;
• posibilitate de reconfigurare a sistemului;
• producerea de rapoarte;
• monitorizarea starii curente a fiecarui echipament din retea;
• statistici de comunicatie si alarme;
• posibilitate de deconectare, reconectare sau inlocuire;
• interogari la cerere;
• functii de comunicatie.

Componentele sistemelor SCADA:

• Componente de masurare – acestea pot fi traductori simpli conectati la o unitate de conversie analog-digitala sau instrumente de masura cu iesire digitala de la care sunt preluate informatiile de catre un controler de teletransmisie RTU ce evalueaza rezultatul masuratorii si apoi comunica rezultatele sistemului central de prelucrare.
• Componente de actionare si automatizare – sunt conectate la controlerele logice programabile (PLC), care pe baza rezultatelor evaluarii sau pe baza comenzilor de la sistemul central de prelucrare comanda efectuarea unor operatii;
• Component hardware – ofera support de prelucrare, stocare, introducere, afisare sau imprimare a datelor. Unele component sunt speciale, de exemplu afisajele sinoptice sunt de constructive speciala, acestea trebuie sa ofere o vedere de ansambluasupra dispunerii retelei. Pentru sistemele SCADA se folosesc diverse echipamente, rolul fiecaruia este bine determinat.
• Componente  software ofera suport pentru prelucrare si asigura mijloace de urmarire, vizualizare si prelucrare a datelor. Una din cele mai importante componente ale sistemelor SCADA este sistemul de gestiunea bazelor de date (SGBD) si asigura suportul unor prelucrari in timp real pe de o parte, iar pe de alta parte aceste date sunt inregistrate pentru analize ulterioare.
• Componente de comunicatii ofera mijloacele fizice de legaturi dintre componente. Sistemul central de prelucrare va fi alcatuit din echipamente ce sunt conectate intre ele prin LAN, iar legatura dintre sistemul central de prelucrare si elemntele amplasate la distanta se face prin alte mijloace de comunicatii: linii telefonice, mijloace de comunicatii radio terestre, mijloace de comunicatii prin sateliti.

Instalatii de automatizare din domeniul industrial :

• Sisteme informatice de monitorizare si conducere a proceselor industriale;
• Instalatii de masurare a parametrilor tehnologici;
• Sisteme de automatizare pentru cladiri industriale sau civile;
• Tablouri de distributie, comanda si control
• Sisteme de actionari electrice;
• Sisteme electrice de masura, control si reglare.

In functie de nevoile / cerintele clientilor, putem oferi sisteme de comanda si control dezvoltate pe urmatoarele platforme SIEMENS:

WinCC Flexible, WinCC

PARATRASNETUL

Paratrasnetul este instalatie de protective a constructiilor impotriva efectelor produse de loviturile directe de trasnet.  Acesta functioneaza prin emiterea unei descarcari electrice ascendente pentru devierea trasnetului. Descarcarea ascendenta creeaza un camp electric suficent de mare pentru a modifica traiectoria, lovitura de trasnet fiind condusa spre varful de captare al dispozitivului de amorsare.

Lovitura de trasnet se declanseaza prin aparitia unui camp electric in mijlocul norului. Acesta se apropie de pamant in trepte. Prezenta norului provoaca cresterea campului electric la niveul solului. Variatia campului electric atrage dupa sine aparitia efectului corona la varful tuturor structurilor geometrice.

Avantajele paratrasnetului:

• Asigura  protectie
• Nu afecteaza hidroizolatia sau arhitectura constructiei
• Nu necesita o intretinere speciala
• Nu necesita sursa de alimentare
• Nu este afectat de descarcarea electrica
• Asigura o functionare optima in  conditii atmosferice neprielnice
• In functie de model , poate asigura protectia mai multor cladiri etc.

La utilizarea paratrasnetelor se va acorda atentie urmatoarelor:

• Nivelul de protectie sa fie determinat corect
• Paratrasnetul sa fie ales corect
• Locul de montaj al paratrasnetului sa fie determinat corect
• Sistemul de coborare si priza de pamant sa fie realizate corect.

Lucrari de verificari instalatii electrice si cladiri cu termoviziune :

• Audit energetic cladiri , receptii de lucrari de izolatie, proiectare audit energetic
• Instalatii electrice , depistarea zonelor de contact cu temperatura ridicata.

Domeniile unde termoviziunea are un rol din ce in ce mai important sunt tot mai multe si mai diversificate:

• Energetica – testare instalatii, tablouri de distributie, celule de joasa, medie si inalta tensiune, sisteme de bare colectoare, turbine, generatoare, transformatoare, bobine de compensare, cabluri, izolatori, contactoare etc.
• Termoenergetica – detectare pierderi de agent termic, blocaje, izolatii deficitare si depuneri de reziduuri la conducte si rezervoare, verificarea etanseitatii vanelor
• Electronica – depistarea zonelor de supraincalzire a circuitelor, testarea componentelor si a contactelor
• Electromecanica – depistarea supraincalzirii bobinajelor cauzate de suprasarcina sau izolatie defectuoasa, blocaje sau functionare greoaie la elementele subansamblelor rotative gen lagare, rulmenti, axe, transmisii, cauzate de lubrifiere slaba, dezechilibrarea sistemelor in miscare etc.
• Constructii – identificare surse de umezeala, detectare pierderi de caldura, izolatii slabe, testarea instalatiilor de incalzire, de ventilatie si de aer conditionat, identificarea punctelor slabe ale structurilor, audituri energetice etc.
• Instalatii industriale – localizarea pierderilor de caldura in fluxul tehnologic.
• Alte domenii: Instalatii electrice casnice/industriale, militar, transporturi, cercetare, biotehnologie, etc.

Aplicațiile termoviziunii sunt nenumarate iar industria ofera un camp deschis pentru dezvoltarea de variate soluții de inspecție și monitorizare a echipamentelor.

Transportul și distribuția energiei electrice sunt, in acest context, extem de interesante pentru termografie, caci prin efectul Joule, curentul electric lasa o amprenta clara a trecerii sale prin circuite sau prin diverse alte echipamente și dispozitive.

Monitorizarea rețelelor și tablourilor electrice in vederea depistarii dezechilibrelor, suprasarcinilor, scurtcircuitelor și in final pentru evitarea distrugerilor, sunt posibile intr-un mod simplu, rapid și intuitiv folosind camere video in infraroșii de performața ridicata.

Extrem de spectaculoase și eficace, imaginile in infraroșu ale instalațiilor electrice pot decela in mod uzual diferențe de temperatura de zecimi de grad, dar cele mai avansate camere cu imagini termografice pentru aplicații industriale vor avea o sensibilitate termica de 0.03°C (30 mK).

Exemple de defecte in instalațiile de inalta tensiune care pot fi detectate prin termografie:

• oxidarea intrerupatoarelor de inalta tensiune;
• conectori supraincalziți;
• conectori incorect fixați;
• defecte de izolație.

Termografia (termoviziunea) este masurarea campului termic prin inregistrarea radiatiilor infrarosii si vizualizarea distributiei de temperatura pe suprafetele observate.
Echipamentele industriale in care procesele tehnologice impun nivele termice mai inalte in raport cu mediul inconjurator prezinta pierderi energetice care depind de topologia instalatiilor, precum si de calitatea si starea izolatiei acestora. Evaluarea acestor pierderi de energie, care reduc randamentul sistemelor, implica cunoasterea distributiei termice a tuturor componentelor acestora. Aceasta se realizeaza cu ajutorul sistemului de termografie care vizualizeaza distributia temperaturii pe suprafata echipamentelor, prin masurarea radiatiilor IR (infrarosii).
Radiatia ultravioleta Radiatia vizibila Radiatia infrarosie Infrarosu apropiat Infrarosu mediu Infrarosu indepartat Infrarosu extrem Unde radio 10-3µm 0,38 0,75 3 6 15 30 >1014 µm Radiatia infrarosie – un segment al radiatiei electromagnetice. Examinare termografica – observare, masurare si interpretare a caracteristicilor unei scene termice cu ajutorul unui ansamblu de aparate si instrumente denumite sistem de termografiere.

Termografia prezinta avantaje majore fata de multe alte tehnici de diagnoza deoarece:

• echipamentul de masura nu emite radiatii daunatoare specialistului care face evaluarea sau personalului institutiei aflat in apropiere;
• scanarea termica nu necesita realizarea contactului direct cu sistemul, echipamentul sau instalatia aflate sub test;
• defectele, problemele de functionare si tendintele de defectare sunt detectate rapid, fara oprirea din functionare si fara necesitatea transportului la un laborator specializat;
• scanarea termica este o metoda de investigare non-invaziva, non-distructiva, pentru ca nu intervine si nu influenteaza in nici un fel materialul, obiectul sau procesul investigat putand fi repetata ori de cate ori este nevoie;
• permite analize in timp real inainte si dupa interventii la echipamente/instalatii de maxima importanta, in vederea obtinerii de informatii utile pentru investigarea evolutiei in timp a acestora;
• scanarea se poate realiza si asupra unor obiecte aflate in miscare sau in locuri inaccesibile;
• permite evaluarea din punct de vedere termic a unor obiecte/ echipamente periculoase: produse chimice, instalatii electrice aflate sub tensiune, corpuri fierbinti;
• se pot realiza harti termice ale unor suprafete mari.

Prin folosirea termografiei in infrarosu in mentenanta instalatiilor industriale, defectele incipiente pot fi depistate si corectate cu mult timp inainte de a se manifesta prin avarieri ; astfel se reduc duratele de intrerupere a functionarii utilajelor, prin eliminarea opririlor neplanificate si prin optimizarea planificarii reparatiilor si a operatiilor de intretinere planificate. Aceasta are ca efect imediat reducerea cheltuielilor (economii de energie electrica, economii la reparatiile mijloacelor fixe), reducerea primelor de asigurare, reducerea duratei verificarilor si inspectiilor periodice. De asemenea, creste gradul de utilizare a utilajelor si se imbunatatesc conditiile de protectie a muncii.

Sistemele ThV/ThG – IR din generatiile noi sunt portabile (avand masa sub 3kg, functie de tip), fapt care permite ca scanarea termica, vizualizarea imaginilor si obtinerea termogramelor sa fie realizate chiar in locul de functionare a echipamentului /instalatiei. Viteza mare de stocare a datelor, memoria interna (50 de imagini) si posibilitatea analizei ulterioare a imaginilor in infrarosu, recomanda utilizarea acestor sisteme si in munca de cercetare.

Domeniile principale de aplicabilitate ale acestei spectaculoase si extrem de eficiente tehnici de investigare sunt: metalurgie, siderurgie, energetica, electrotehnica, electronica/microelectronica, industria petroliera, industria constructoare de masini, industria lemnului, aeronautica, industria de aparare.

Verificari electrice PRAM – conform stas si proceduri normate LABORATOARE DE INCERCARI

• Verificari profilactice PRAM  -  rezistenta de dispersie prize de pamant
• Verificari PRAM pentru continuitati:  racord centura priza de pamant, motoare si tablouri electrice
• Verificari materiele electroizolante: manusi, cizme, covor electroizolant.
• Masuratori si verificari in vederea PIF a instalatiilor electrice, de incalzire, ventilatie si climatizare
• Verificat circuit de protectie la prize
• Verificare circuite de iluminat
• Verificarea echilibrarii consumului pe faza
• Verificarea dimensionarii cablurilor conform proiectului in functie de consum
• Identificarea fazelor cablurilor la ambele capete
• Executat planse A3 scheme electrice

-> Sustinerea examenului pentru autorizarea electricienilor pe filiera SSM

-> Service de mentenanta pentru instalatii electrice pe baza de contract

-> Cerfificarea energetica, audit electroenergetic si consultanta de specialitate, dirigentie de santier pentru instalatii electrice, retele electrice

-> Proiectare si executie instalatii electrice:

• REPARATII instalatii electrice
• TABLOURI ELECTRICE DE FORTĂ SI DE COMANDĂ  – Tablouri de distributie, tablouri de automatizare, tablouri electrice industriale, tablouri speciale.

1. ILUMINAT:

• Iluminat ambiental si arhitectural (rezidential, decorativ, urban, commercial, stradal).
• lampi cu incandescenta, cu vapori sau corpuri de neon.

detalii de executie…

2. BRANSAMENTE  ELECTRICE aeriene si subterane (interioare/ exterioare cladirilor sau pe stalp)

detalii de executie…

3. EXECUTAT SI VERIFICAT PRIZE DE PAMANT cu emitere de buletin, verificari PRAM

detalii de executie…

• Instalatii de PARATRASNET, protectie la trasnet. DESCARCATOARE pentru protectia echipamentelor, impotriva supratensiunilor
• Verificari si incercari profilactice

- AUTOMATIZĂRI electrice, electronice (INDUSTRIALE, CASE INTELIGENTE) Solutii complet integrate de automatizare, automatizari pe baza de relee programbile, teleconducere la distanta prin soft SCADA.

- GENERATOARE  ELECTRICE, GRUPURI ELECTROGENE, COMPENSAREA FACTORULUI DE PUTERE

- SURSE REGENERABILE DE ENERGIE: montare generatoare eoliene si panouri fotovoltaice.

- Inlocuirea instalatiei electrice in case si in apartamente

- Iluminat scari bloc cu senzori si fotocelula