De ce impamantare?
Exista mai multe motive pentru a efectua impamantarea, dar cel mai important dintre ele este asigurarea sigurantei personalului. Urmatoarele agentii si organizatii au recomandari si/sau standarde pentru impamantare, pentru a demonstra faptul ca siguranta personalului este protejata.
Organizatiile care ofera reguli si ghiduri pentru impamantare sunt: Comisia Electrotehnica Internationala (C.E.I.), Comitetul European pentru Standardizare Electrotehnica (CENELEC), Laboratoarele Sponsorilor (UL), Asociatia Nationala de Protectie impotriva Focului, Institutul National American de Standarde (INAS), Administratia de Sanatate si Siguranta a Minelor (ASSM), Administratia Profesionala a Sanatatii si Sigurantei (OSHA), Industria Standard de Telecomunicatii(TIA) si altele.
Impamantarea optima nu este necesara doar pentru siguranta angajatilor, dar si pentru a oferi protectie cladirilor si echipamentelor. Un sistem de impamantare bine realizat va imbunatati siguranta echipamentului si va reduce posibilitatea aparitiei electrocutarilor, a distrugerilor si daunelor prin loviturile de traznet sau a defectiunilor din circuitele electrice.
Ce este impamantarea si la ce serveste?
Codul Electric National (CEN) defineste impamantarea ca fiind: “o conectare conductibila, intentionata sau accidentala dintre un circuit electric sau echipament si pamant, sau alt corp conductibil care se afla pe post de pamant.”
Cand vorbim despre impamantare ne referim de fapt la doua subiecte diferite, legare la pamant si impamantare a echipamentelor. Legarea la pamant este o conectare intentionata a unui conductor, de obicei neutru, la un electrod plasat in pamant. Impamantarea echipamentelor este asigurarea faptului ca echipamentul operational dintr-o structura este pamantat intr-un mod corespunzator. Este necesar ca cele doua sisteme de impamantare sa fie tinute separat, exceptie facand o conectare dintre cele doua sisteme, cu scopul de a preveni diferentele de potential dintr-o posibila conturnare cauzata de traznet. Scopul impamantarii, in afara protectiei oamenilor, cladirilor si echipamentelor, este sa ofere o cale sigura de disipare a curentilor de scurgere, ce apar ca urmare a loviturilor de traznet, a descarcarilor statice, a semnalelor si interferentelor EMI (curenti electromagnetici) si RFI (frecvente radio).
Electrozi de impamantare
Sunt formati din trei componente de baza:
1) Conductor de impamantare
2) Conexiunea/legatura dintre conductor si electrodul de impamantare
3) Electrodul de impamantare
Electrozi de impamantare multipli – Interactiune
A) Rezistenta electrodului de impamantare si legatura sa este in general foarte scazuta, tijele de impamantare sunt realizate, in general, din material conductibil/cu rezistenta scazuta, cum ar fi cupru sau invelis de cupru.
B) Rezistenta de contact a pamantului inconjurator la electrod: Biroul de Standarde a aratat aceasta rezistenta ca fiind aproape neglijabila, cu conditia ca electrodul de impamantare sa nu fie acoperit cu vopsea sau grasime, etc, si sa fie in contact ferm cu pamantul.
C) Rezistenta portiunii de pamant din jur: Electrodul de impamantare este inconjurat de pamant format din straturi concentrice de aceeasi grosime. Straturile cele mai apropiate de electrodul de impamantare au cea mai mica suprafata rezultand cel mai mare grad de rezistenta. Urmatoarele straturi incorporeaza o suprafata mai mare, rezultand o rezistenta scazuta. Astfel se ajunge la un punct in care straturile suplimentare ofera rezistenta scazuta portiunii de pamant din jurul electrodului de impamantare.
CEN precizeaza ca electrodul de impamantare trebuie sa fie instalat in asa fel incat sa aiba 2,4 m in lungime si sa fie in contact cu solul. 
Exista trei variable care afecteaza rezistenta electrodului de impamantare:
- Pamantul insusi
- Lungimea/adancimea electrodului de impamantare
- Diametrul electrodului de impamantare
Marirea diametrului electrodului de pamant are un efect foarte mic in scaderea rezistentei. De exemplu, diametrul electrodului de impamantare poate fi dublat, dar rezistenta va scadea doar pana la cel mult 10%.
O modalitate foarte eficienta de scadere a rezistentei este introducerea electrodului de impamantare mai adanc in sol. Pentru ca pamantul este alcatuit din straturi, rezistivitatea se schimba si variaza considerabil la nivelul stratului si al adancimii respectivului strat. Solul nu este consecvent in ceea ce priveste rezistivitatea sa, ci este foarte imprevizibil. Tinand cont de aceste aspecte, este de o importanta capitala ca electrodul sa fie instalat sub limita de inghet, pentru ca rezistenta la pamant sa nu creasca foarte mult prin inghetarea solului inconjurator. In general vorbind, prin dublarea lungimii electrodului de impamantare, nivelul de rezistenta poate fi redus cu inca 40%. Exista ocazii in care este fizic imposibil ca tijele de impamantare sa fie introduse mai adanc, in zone formate din stanci, granit, etc. Metodele alternative, ca de exemplu cimentul de impamantare (bentonita), sunt viabile.
Pentru o instalare mai rapida a tijelor de impamantare, care sa indeplineasca cerintele dumneavoastra specifice, poate fi utilizat tabelul de rezistente de impamantare din pagina 5. De retinut este faptul ca acest tabel poate fi utilizat doar ca regula de baza, deoarece solul este format din straturi si rar se prezinta ca fiind omogen, astfel incat valorile rezistentelor vor varia mult.
O alta modalitate de reducere a rezistentei de impamantare este utilizarea electrozilor de impamantare multipli. In acest sistem, mai multi electrozi sunt introdusi in pamant si conectati in paralel pentru a reduce rezistenta. Fiecare electrod de impamantare are sfera sa proprie de influenta si pentru ca electrozii aditionali sa fie eficienti, spatiul dintre tijele aditionale trebuie sa fie cel putin egal cu adancimea la care este introdusa tija. Fara spatiile acestea corespunzatoare, sferele de influenta se intersecteaza si scaderea rezistentei va fi minimala.
Testarea rezistentei de impamantare. Rezistivitatea solului
De ce trebuie masurata rezistivitatea solului?
Scopul masurarii rezistivitatii solului, atunci cand este selectata o amplasare a unei sub-statii sau a unui birou central, este de a gasi un loc care are cea mai mica rezistenta posibila. Odata ce a fost selectat un loc, masurarea rezistivitatii solului va oferi informatiile necesare pentru a proiecta si construi un camp de impamantare care sa indeplineasca conditiile de rezistenta de impamantare. Exista un numar de factori care afecteaza rezistivitatea solului, unul din acestia fiind compozitia solului. Solul este rar omogen si rezistivitatea solului va varia geografic si la adancimi diferite.
Cel de-al doilea factor care afecteaza rezistivitatea solului este umiditatea sau cantitatea de apa din sol. Concentratia de umiditate se schimba in functie de sezon si variaza in functie de natura straturilor inferioare ale pamantului si a adancimii retelei de apa permanente.
Tabelul de mai jos arata diferite tipuri de soluri si efectele pe care umiditatea le are asupra asupra rezistivitatii lor.
Deoarece rezistivitatea solului este in asa o legatura stransa cu umiditatea si umiditatea este prezenta la nivelul solului, se poate presupune in mod logic ca atunci cand umiditatea creste, rezistivitatea descreste si viceversa.
Asa cum se poate vedea in tabel, schimbarea rezistivitatii de sus pana jos poate avea loc cu un factor de 50.
Valori de rezistenta a impamantarii
Rezistivitatea solului depinde de compozitia solului, umiditate si temperatura. Este de asteptat ca rezistivitatea solului sa varieze in 
timpul anului in acele zone ale tarii unde schimbarile de sezon aduc schimbari in continutul de umiditate si temperatura ale solului. Pentru ca sistemul de impamantare sa fie eficient, trebuie sa fie proiectat in asa fel incit sa reziste conditiilor celor mai defavorabile.
Deoarece solul si apa sunt in general mult mai stabile in straturi mai adanci, este recomandabil ca tijele de legare la pamant sa fie plasate cat mai adanc posibil, cel mai bine in panza de apa freatica. De asemenea, aceste tije trebuie instalate acolo unde exista temperatura stabila, adica sub limita de inghet.
Atentie! Solul care are are o rezistivitate scazuta este deseori foarte coroziv datorita prezentei apei si sarurilor, iar acest sol poate eroda tijele de impamantare si legaturile acestora. De aceea este imperios necesar ca impamantarile si campurile de impamantare sa fie verificate cel putin o data pe an. Desi rezistenta la impamantare se va schimba in functie de sezon si de-a lungul timpului, orice crestere a rezistentei mai mare de 20% trebuie analizata si trebuie intreprinse actiuni de corectare pentru diminuarea rezistentei.