Ordinul nr. 8/2012 | Laborator autorizat PRAM

Ordinul nr. 8/2012

In baza prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 74/2005 privind infiintarea Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, aprobata cu modificari prin Legea nr. 111/2006, cu modificarile ulterioare, si ale Hotararii Guvernului nr. 1.428/2009 privind organizarea si functionarea Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei, cu completarile ulterioare, in temeiul prevederilor art. 13 lit. p) din Ordonanta Guvernului nr. 22/2008 privind eficienta energetica si promovarea utilizarii la consumatorii finali a surselor regenerabile de energie, cu modificarile ulterioare, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei emite urmatorul ordin:

Art. 1.

Se aproba Ghidul cu recomandari privind achizitionarea de calculatoare, prevazut in anexa nr. 1, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 2.

Se aproba Ghidul cu recomandari privind achizitionarea de echipamente de copiere/imprimare, prevazut in anexa nr. 2, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 3.

Se aproba Ghidul cu recomandari privind achizitionarea prin licitatie publica a echipamentelor si serviciilor pentru iluminatul public, prevazut in anexa nr. 3, care face parte integranta din prezentul ordin.

Art. 4.

Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei si persoanele fizice si juridice a caror activitate intra sub incidenta prevederilor prezentei reglementari duc la indeplinire prevederile prezentului ordin.

Art. 5.

Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.


	Presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei,
	Iulius Dan Plaveti

Bucuresti, 2 martie 2012.

Nr. 8.

GHID

In conformitate cu legislatia in vigoare in domeniul achizitiilor publice, avand in vedere prevederile sectiunilor I si II ale anexei C la Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii si Comunitatea Europeana privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienta energetica a echipamentelor de birou, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 381 din 28 decembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare

1. Grupul de produse caruia i se adreseaza

Produsele carora li se aplica aceste recomandari sunt:

a) computere si aprovizionare;

b) hardware;

c) piese de computer, accesorii si aprovizionare.

2. Recomandari pentru planificarea achizitiei publice

La procurarea de computere trebuie sa se tina seama de necesitatile interne si externe ale consumatorului. Durabilitatea poate fi introdusa in acest stadiu prin luarea in considerare a necesitatii reale de achizitionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Referitor la recomandari posibile pentru grupul de produse hardware, consumatorul trebuie sa tina seama de:

a) perspectivele dezvoltarii activitatii organizatiei, cum ar fi: cresterea in “telecomuting” (a lucra de acasa) si schimbari in cadrul biroului, cum ar fi crearea unor statii de lucru flexibile. Schimbari rapide in organizatie reclama posturi de lucru flexibile si sisteme de lucru;

b) posibilitatea maririi hardware-ului si sau a softului in viitor. Anumite tendinte sau schimbari in organizatie pot conduce la schimbarea aplicatiilor de software sau hardware utilizate. Trebuie procurate sisteme cu suficienta capacitate de extindere. NOTĂ: Este mult mai dificil de extins sau adaugat hardware la un laptop;

c) procurarea de laptopuri in locul computerelor de birou si al monitoarelor atunci cand problema imbunatatirii este mai putin presanta. Un laptop mediu consuma cu 50% pana la 80% mai putina energie decat un computer de birou plus monitor. In plus, cantitatea de materie prima utilizata pentru producere este mai mica;

d) procurarea de monitoare de tip LCD in locul celor de tip CRT. Un monitor mediu de tip LCD consuma cu aproximativ 50% mai putina energie decat un monitor conventional de tip CRT. Mai mult, un monitor de tip LCD necesita mai putina materie prima pentru a fi produs;

e) faptul de a nu procura monitoare cu diagonala mare, decat daca situatia o impune. Costurile de achizitie a unui monitor cu diagonala de 15 inchi sunt cu 30% mai mici decat pentru unul cu diagonala de 17 inchi. Mai mult, consumul de energie este cu aproximativ 25-30% mai redus la un monitor de 15 inchi decat la unul de 17 inchi.

Atat planificarea achizitiei, cat si organizarea procesului de achizitie se vor face in conformitate cu legislatia in vigoare in domeniul achizitiilor publice.

3. Specificatii tehnice

3.1. Specificatii tehnice pentru computere

Computerele de birou si laptopurile trebuie sa satisfaca criteriile pentru calculatoare, versiunea 4.0, din data de 20 iulie 2007, sectiunile 3 si 4 din “Specificatii tehnice pentru calculatoare in programul Energy Star”.

Daca calculatoarele sunt etichetate cu tipul de eticheta Energy Star, versiunea 4.0, datata 20 aprilie 2007, se considera ca indeplinesc cerintele minime.

3.1.1. Nota pentru cumparatori

Energy Star este un program international pentru etichetarea voluntara a aparaturii eficiente energetic, stabilit de Agentia pentru Protectia Mediului din Statele Unite ale Americii (EPA) in anul 1992. Uniunea Europeana participa la programul Energy Star pe sectiunea echipamentelor de birou, in baza unui acord cu Guvernul Statelor Unite ale Americii.

Criteriile Energy Star pentru computere au fost stabilite in anul 2006 printr-un document intitulat “Specificatii tehnice pentru calculatoare in programul Energy Star”. Aceste criterii au intrat efectiv in vigoare la data de 20 iulie 2007.

Echipamentele avand eticheta Energy Star se gasesc in baza de date Energy Star (www.eu-energystar.org). Aceasta baza de date poate fi utilizata pentru a verifica daca echipamentul respectiv are eticheta Energy Star si daca indeplineste astfel specificatiile tehnice.

3.2. Specificatii tehnice pentru monitoare

Monitoarele achizitionate trebuie sa respecte criteriile Energy Star pentru monitoare, versiunea 4.0, din data de 1 ianuarie 2006, capitolele 3 si 4 din “Specificatii tehnice pentru monitoare de calculator in programul Energy Star”.

Daca monitoarele sunt etichetate Energy Star, versiunea 4.0, din data de 1 ianuarie 2006, se considera ca indeplinesc aceste criterii.

3.2.1. Nota pentru cumparatori

Criteriile Energy Star pentru monitoare au fost stabilite in anul 2006 si au fost incorporate intr-un document intitulat “Specificatii tehnice pentru monitoare de calculator in programul Energy Star”. Aceste criterii au intrat efectiv in vigoare la data de 1 ianuarie 2006.

4. Utilizarea echipamentului/echipamentelor

Odata licitatia incheiata si desemnat castigatorul, produsul sau serviciul achizitionat trebuie utilizat intr-un mod cat mai eficient. Pentru aceasta categorie de produse, cateva puncte importante ar fi:

4.1. Marirea duratei de viata

Durata medie de viata a unui computer in Uniunea Europeana este de aproximativ 6 ani. Datorita faptului ca noile procesoare consuma mai multa energie decat cele vechi (de exemplu, un computer cu un procesor 486 consuma aproximativ 60 W in timpul functionarii, in timp ce unul cu un procesor de tip Pentium 4 consuma dublu, aproximativ 120 W), este mult mai benefic, cel putin din punctul de vedere al mediului, a prelungi durata de viata a unui computer cat mai mult posibil, atat timp cat nu sunt utilizate ca servere.

4.2. Utilizarea eficienta din punct de vedere energetic

Personalul trebuie incurajat sa utilizeze computerele cat mai eficient energetic, limitand timpul de sleep-mode al computerelor pe perioada cat acestea nu sunt utilizate. Oprirea totala a computerelor, de exemplu pe durata mesei de pranz, a intalnirilor sau dupa programul de lucru, conduce la economii de energie. Acest lucru trebuie comunicat utilizatorilor.

4.3. Incurajarea refolosirii echipamentelor

Este important sa se incurajeze acest concept in cadrul intregii organizatii atunci cand computerele sunt aruncate sau cand exista un surplus de computere intr-un anumit departament. In caz de reorganizare sau schimbari de personal, un surplus de computere poate aparea in anumite departamente. Conducatorii si personalul trebuie incurajati sa identifice aceste surplusuri cat mai repede pentru ca altii sa beneficieze de aceste computere.

4.4. Managementul energetic

Prin stabilirea unor optiuni corecte din punctul de vedere al managementului energetic se exploateaza potentialul de economie de energie al produselor cumparate. Website-ul Uniunii Europene Energy Star contine idei utile privind managementul consumului de energie al computerelor si monitoarelor (www.eu-energystar.org).

4.5. Limitarea utilizarii screensaverelor

Screensaverele au fost create pentru a preveni arderea monitoarelor. Oricum, cu monitoarele din prezent acest lucru este imposibil. Miscarile imaginilor din screensaver, in special cele 3D animate, consuma mai multa energie decat, de exemplu, un text afisat pe ecran.

4.6. Eliminarea responsabila

Computerele inlocuite pot fi trimise diverselor companii care imbunatatesc computere vechi pentru scoli sau pentru organizatii interne ori internationale mai putin dotate cu astfel de echipamente. Numai computerele care sunt functionale trebuie imbunatatite.

Termeni tehnici pentru computere si monitoare:

a) computer de birou: un computer cu o unitate de baza conceputa pentru a ramane in acelasi loc, deseori pe un birou sau pe podea. Computerele de birou nu sunt concepute pentru a fi portabile si folosesc un monitor, o tastatura si un mouse externe. Computerele de birou sunt concepute pentru o gama larga de aplicatii casnice si de birou;

b) laptop: un computer conceput special pentru a fi portabil si pentru a putea functiona un timp indelungat cu sau fara o conexiune directa la o sursa de curent alternativ. Laptopurile trebuie echipate cu un ecran integrat si trebuie sa poata functiona pe baza unei baterii integrate sau a altei surse portabile de alimentare. Pe langa aceasta, majoritatea laptopurilor folosesc o sursa de alimentare externa si au tastatura si dispozitiv de indicare integrate. Laptopurile sunt de obicei proiectate pentru a oferi aceleasi functii precum computerele de birou, inclusiv executarea de softuri cu functii similare celor utilizate de computerele de birou. In sensul prezentei specificatii, sistemele de cuplare sunt considerate accesorii. Tablitele electronice, care pot utiliza ecrane tactile impreuna cu sau in loc de alte periferice de intrare, sunt considerate laptopuri in sensul prezentei specificatii;

c) ecranul computerului (monitor): un ecran de afisare si componentele sale electronice conexe, integrate intr-o structura unica separata sau incorporata in computer (de exemplu, in cazul laptopului sau al unui computer integrat), care poate afisa informatiile de iesire generate de un computer prin unul sau mai multe canale, precum VGA, DVI, Display Port si/sau IEEE 1394. Tehnologia de afisare poate, de exemplu, sa utilizeze tuburi cu raze catodice (CRT) si ecrane cu cristale lichide (LCD);

d) screensaver: modul de veghe al ecranului configurat sa se activeze dupa o perioada de inactivitate a utilizatorului de maximum 15 minute.

e) sleep-mode: o stare cu consum redus de putere, in care computerul poate intra in mod automat dupa o perioada de inactivitate sau in urma unei actiuni manuale. Un computer care poate intra in starea de veghe poate fi reactivat rapid prin intermediul unor conexiuni de retea sau al unor periferice ale interfetei cu utilizatorul, cu o intarziere de ≤ 5 secunde intre initierea reactivarii si momentul in care sistemul redevine pe deplin operational, inclusiv afisarea pe ecran;

f) inch: unitate de masura egala cu 2,54 centimetri.

GHID

In conformitate cu legislatia in vigoare in domeniul achizitiilor publice, avand in vedere prevederile sectiunii III a anexei C la Acordul dintre Guvernul Statelor Unite ale Americii si Comunitatea Europeana privind coordonarea programelor de etichetare referitoare la eficienta energetica a echipamentelor de birou, publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 381 din 28 decembrie 2006, cu modificarile si completarile ulterioare

1. Grupul de produse caruia i se adreseaza

Produsele carora li se aplica aceste recomandari cuprind:

a) imprimante (alb-negru si color);

b) copiatoare;

c) faxuri;

d) echipamentele care combina cel putin doua din urmatoarele functii: imprimare, copiere, fax sau scanare.

Nu fac obiectul acestui document masinile de francat corespondenta si scanerele.

2. Recomandari pentru planificarea achizitiei publice

La procurarea de echipamente de imprimare/copiere sau la organizarea de licitatii trebuie sa se tina seama de necesitatile interne si externe ale consumatorului. Durabilitatea poate fi introdusa in acest stadiu prin luarea in considerare a necesitatii reale de achizitionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Recomandari posibile pentru grupul de produse de imprimare, copiere etc. pot fi:

a) analizarea necesitatilor legate de activitatile de imprimare si copiere. Realizarea unei prognoze a activitatii institutiei, reflectata in necesarul activitatii de imprimare/copiere. Aceasta statistica se poate realiza prin monitorizarea activitatii din interior sau poate fi o componenta a activitatii de mentenanta;

b) alegerea unui echipament care sa corespunda cel mai bine necesitatilor de imprimare/copiere. Alegerea echipamentului de copiere/imprimare depinde in general de numarul de copii/imprimari facute. Instalarea de echipamente performante, capabile sa realizeze o cantitate mare de copii, in locuri unde acest lucru nu este necesar reprezinta un consum de energie nejustificat. Utilizarea unui echipament pentru a face mai multe copii decat este proiectat sa faca conduce la reparatii si inlocuire prematura;

c) alegerea de imprimante/copiatoare pretabile la diferite tipuri de hartie. Imprimantele/copiatoarele care utilizeaza mai mult de un anumit tip de hartie permit utilizarea tipului de hartie potrivit scopului imprimarii. Acest lucru permite utilizarea echipamentului in cel mai corect mod (prietenos cu mediul inconjurator);

d) optarea pentru sisteme centralizate de imprimare/copiere. Prin alegerea unei/unui imprimante/copiator care sa lucreze in mod centralizat pentru o anumita locatie se reduce numarul de echipamente necesar. Acest lucru va reduce cantitatea de materie prima si pierderile (inclusiv tonerul utilizat). Un echipament mai mare folosit de mai multi utilizatori consuma mai putina energie decat mai multe echipamente mici;

e) alegerea de imprimante/copiatoare si echipamente multifunctionale care sunt dotate cu sistem automat de operare fata-verso. Schimbarea sistemului de imprimare/copiere de la o singura fata la fata-verso conduce la o economie de aproximativ 30% de hartie (acest lucru nu este valabil pentru faxuri);

f) alegerea de echipamente multifunctionale. Un echipament multifunctional sau un echipament de genul “totul intr-unul singur” utilizeaza cu pana la 50% mai putina energie decat o imprimanta, copiator, scaner sau fax luate separat, ceea ce conduce implicit la costuri mai reduse. Un exemplu in acest sens, care se poate consulta pe www.eu-energystar.org, este urmatorul: un departament de 100 de persoane poate economisi pana la 2.000 dolari americani/an la factura de energie electrica (la un pret de 0,18 dolari americani/KWh) prin inlocuirea a 8 imprimante la nivel departamental, 24 de imprimante la nivel de punct de lucru si 12 faxuri prin 8 echipamente multifunctionale imprimare/copiere;

g) utilizarea, daca este posibil, de echipamente reconditionate si modernizate. Practica curenta arata ca acest tip de echipamente nu este inferior in termeni calitativi si nu necesita mai multa intretinere decat cele noi.

3. Specificatii tehnice

3.1. Specificatii tehnice pentru sistemele de copiere/imprimare

Sistemele de copiere/imprimare trebuie sa satisfaca criteriile Energy Star pentru echipamentele de birou, intrate in vigoare din data de 1 iulie 2009, sectiunile 3 si 4 din “Specificatii tehnice pentru echipamentele de copiere/imprimare in programul Energy Star”.

Daca sistemele de copiere sunt etichetate cu tipul de eticheta Energy Star, versiunea 1.0, datata 1 aprilie 2007, se considera ca indeplinesc specificatiile tehnice minime.

3.1.1. Nota pentru cumparatori

Criteriile Energy Star pentru echipamentele de copiere/imprimare au fost stabilite in anul 2007 si modificate in 2009, printr-un document intitulat “Specificatii tehnice pentru echipamentele de copiere/imprimare in programul Energy Star”. Aceste criterii au intrat in vigoare efectiv in data de 1 aprilie 2007.

4. Utilizarea echipamentului/echipamentelor

4.1. Stabilirea setarilor corecte pentru echipamentul utilizat

Este important sa se verifice ca in timpul instalarii furnizorul de echipamente sa stabileasca ca functiile echipamentului sa functioneze cat mai eficient posibil (inclusiv modul “sleep”). De asemenea, trebuie setat echipamentul sa functioneze in modul de copiere/imprimare fata-verso.

4.2. Incurajarea utilizatorilor acestor echipamente sa le utilizeze cat mai eficient

Personalul trebuie incurajat sa utilizeze echipamentele de copiere/imprimare cat mai eficient energetic, limitand timpul de “sleep” al acestora pe perioada cat acestea nu sunt utilizate. Oprirea totala a echipamentelor, in special a celor de capacitate mare, de exemplu, pe durata mesei de pranz, a intalnirilor sau dupa programul de lucru, conduce la economii de energie. In mod special copiatoarele mari (90-100 de pagini albnegru/minut) consuma energie chiar si in modul oprit. Aceasta este cu 95-97% mai mica decat energia consumata in modul “sleep”. Acest lucru trebuie comunicat utilizatorilor.

4.3. Utilizarea unei intretineri corespunzatoare

O intretinere corespunzatoare si periodica previne accidentele in functionare si emisiile de substante nocive.

4.4. Utilizarea imprimarii/copierii fata-verso prin utilizarea unor tavi diferite (in legatura cu alegerea corecta a hartiei)

Trebuie utilizate diferite tavi pentru incarcarea hartiei, astfel incat utilizatorul sa poata decide ce hartie va utiliza pentru imprimare/copiere, in functie de natura documentului imprimat/copiat.

Termeni tehnici pentru echipamentele de imprimare/copiere

- modul “sleep”: O stare cu consum redus de putere, in care computerul poate intra in mod automat dupa o perioada de inactivitate sau in urma unei actiuni manuale. Un computer care poate intra in starea de veghe poate fi reactivat rapid prin intermediul unor conexiuni de retea sau al unor periferice ale interfetei cu utilizatorul, cu o intarziere de ≤ 5 secunde intre initierea reactivarii si momentul in care sistemul redevine pe deplin operational, inclusiv afisarea pe ecran.

GHID

1. Grupul de produse caruia i se adreseaza

Grupul de produse cuprinde lampi, piese de schimb, precum si serviciile necesare instalarii, managementului si intretinerii instalatiilor de iluminat public.

Domeniile-tinta carora li se aplica aceste recomandari sunt:

a) drumurile principale;

b) drumurile secundare si rezidentiale;

c) zonele publice si comerciale.

Cele mai importante obiective ale iluminatului public, in absenta luminii naturale suficiente, sunt:

a) cresterea sigurantei pe drumurile principale, secundare si rezidentiale;

b) asigurarea unui iluminat placut, odihnitor in zonele comerciale, dar si cresterea sigurantei cetateanului in zonele publice: parcuri, zone de promenada etc.).

2. Recomandari pentru planificarea achizitiei publice

La procurarea echipamentelor pentru iluminat public sau la organizarea de licitatii trebuie sa se tina seama de necesitatile beneficiarului. Durabilitatea poate fi introdusa in acest stadiu prin luarea in considerare a necesitatii reale de achizitionare sau prin analizarea unei variante mai convenabile. Recomandari posibile pot fi:

a) un mod realist de a privi costurile iluminatului public;

b) analiza pertinenta a necesitatilor clientului;

c) alegerea celei mai economice solutii pentru specificatia tehnica ceruta (nivelul de iluminare cerut);

d) analiza pertinenta atat a investitiei initiale, cat si a costurilor privind functionarea.

In faza pregatitoare a investitiei trebuie luate in considerare costurile privind proiectarea, aprovizionarea si instalarea.

Pentru exploatare trebuie avute in vedere costurile cu energia si cele cu intretinerea (inlocuirea, eliminarea sau reciclarea produsului).

Exista posibilitatea optimizarii investitiei prin costuri minime, avand la baza valoarea echipamentelor achizitionate.

Principalele metode de reducere a investitiei sunt:

a) utilizarea unui aranjament lateral sau central;

b) cresterea distantei dintre corpurile de iluminat (unde este cazul si posibil);

c) alegerea unor corpuri de iluminat cu eficienta energetica ridicata;

d) instalarea corpurilor de iluminat direct pe stalp;

e) respectarea normelor de iluminat M1 – M5;

f) asigurarea unui raport optim intre consumul de energie si nivelul optim de iluminare.

Prin aplicarea acestor principii costul investitiei se poate reduce cu aproximativa 10-15%, luand in considerare si preturile de piata ale echipamentelor.

Referitor la costul intretinerii, care poate reprezenta pana la 20% din costul investitiei, acesta depinde de:

a) costul aparatajului inlocuit multiplicat cu frecventa inlocuirii lui;

b) costul corpurilor de iluminat inlocuite multiplicat cu frecventa inlocuirii acestora;

c) gradul de protectie al compartimentului optic si frecventa curatarii difuzorului;

d) verificarea de siguranta si inlocuirea componentelor electrice.

Un element extrem de important il reprezinta pretul energiei electrice si implicit factura de energie, a carei reducere trebuie sa constituie o preocupare permanenta a celor care gestioneaza sistemul de iluminat. O modalitate de reducere a consumului de energie o constituie alegerea unei solutii tehnice cat mai adecvate:

a) o spatiere cat mai mare;

b) clasificarea strazilor conform normativelor internationale si stabilirea parametrilor lumino-tehnici in functie de aceasta clasificare;

c) reducerea nivelului de iluminare pe durata orelor cu trafic redus – prin reducerea tensiunii de alimentare cu 10% se poate obtine o diminuare a fluxului luminos cu 10% si o scadere a puterii absorbite cu 20%. Aplicarea acestei masuri poate conduce la o scadere a consumului de energie cu 10% pe durata unui an;

d) adoptarea de masuri vizand reducerea pretului unitar pe KWh (lei/KWh), in special prin negocierea unui tarif redus, avand in vedere consumul pe durata noptii;

e) utilizarea surselor economice (inlocuirea surselor cu vapori de mercur cu cele cu vapori de sodiu sau lampi fluorescente);

f) utilizarea corpurilor de iluminat cu element optic reglabil, continuu si de inalta calitate (puritate, geometrie, material);

g) introducerea telegestiunii (unde este posibil).

2.1. Criterii de calitate a iluminatului public

Criteriile de calitate si cantitate ale iluminatului sunt stabilite prin standardul romanesc SR 13433 si normele europene CIE (de exemplu, Regulamentul CE nr. 245/2009 al Comisiei din 18 martie 2009 de implementare a Directivei 2005/32/CE a Parlamentului European si a Consiliului in ceea ce priveste cerintele de proiectare ecologica aplicabile lampilor fluorescente fara balast incorporat, lampilor cu descarcare de intensitate ridicata, precum si balasturilor si corpurilor de iluminat compatibile cu aceste lampi si de abrogare a Directivei 2000/55/CE a Parlamentului European si a Consiliului).

Indicatorii reglementati prin aceste normative sunt:

a) nivelul de luminanta a suprafetei drumului sau iluminarea (dupa caz);

b) uniformitatea acestei luminante/iluminari;

c) limitarea orbirii cauzate de sistemul de iluminat (orbire de incapacitate si de disconfort).

2.2. Indicatorii de performanta

Indicatorii de performanta stabilesc conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca operatorii serviciului de iluminat, tinand cont de:

a) continuitatea cantitativa si calitativa;

b) adaptabilitatea continua in timp si spatiu la cerintele comunitatii;

c) satisfacerea judicioasa, echitabila si nepreferentiala a tuturor membrilor comunitatii, ca beneficiari ai serviciului de iluminat;

d) respectarea standardelor minimale privind iluminatul public.

Indicatorii de performanta caracterizeaza urmatoarele activitati:

a) calitatea si eficienta serviciului de iluminat;

b) masurarea, facturarea si incasarea contravalorii serviciului efectuat;

c) indeplinirea prevederilor din contract cu privire la calitatea serviciului prestat;

d) cresterea gradului de siguranta.

2.3. Indicatorii de performanta generali

Indicatorii de performanta generali sunt:

a) timpul de rezolvare a sesizarilor;

b) numarul aprinderilor:

- in afara programului normal de functionare, fara acordul utilizatorului;

- accidentale, in afara programului de functionare.